♦ „Din totalul de 423 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi-au organizat programul şcolar în două schimburi 216 de unităţi de învăţământ preuniversitar”, spune ISMB ♦ Un program în trei schimburi vine ca urmare a unei presiuni foarte mari pe spaţiul pe care o şcoală îl are la dispoziţie.
Lipsa spaţiului şi numărul mare de elevi au făcut ca jumătate dintre şcolile din Bucureşti să aibă un program de studiu organizat în două sau trei schimburi, după cum arată un răspuns al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), transmis la solicitarea ZF.
„La nivelul Municipiului Bucureşti, în anul şcolar 2024-2025, din totalul de 423 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi-au organizat programul şcolar în două schimburi 216 de unităţi de învăţământ preuniversitar, iar următoarele unităţi de învăţământ preuniversitar şi-au organizat programul şcolar în trei schimburi: Şcoala Gimnazială nr. 49, Liceul Teoretic „Benjamin Franklin”, Şcoala Gimnazială nr. 67, Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu”, Liceul Teoretic „Ion Barbu”, Liceul Teoretic „Ştefan Odobleja“, Şcoala Gimnazială nr. 280”, a răspuns Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).
Răspunsul inspectoratului şcolar acoperă doar o parte dintre întrebările adresate de ZF. Întrebările erau:
► în câte şcoli din Bucureşti se organizează cursuri în trei schimburi?
► care sunt aceste şcoli, cum se numesc şi în ce sector se află?
► câte şcoli organizează cursuri în două schimburi diferenţiat şi care sunt aceste şcoli?
Organizarea în două schimburi în aproape jumătate dintre unităţile de învăţământ preuniversitar de stat arată că există o cerere mare pentru spaţiile educaţionale, iar clădirile şcolare nu au capacitatea necesară pentru a-i găzdui pe toţi elevii într-un singur schimb.
Un număr de şapte şcoli au fost nevoite să adopte un program în trei schimburi, o măsură mai rară şi care arată adesea o presiune foarte mare pe spaţiul disponibil. Acest lucru îi afectează nu doar pe elevi, dar şi pe profesori şi programul şcolar general, care devine mai fragmentat şi mai obositor.
Ziarul Financiar a scris într-o serie de articole din campania „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti“ despre cum infrastructura de educaţie, reabilitarea celei existente şi construirea de spaţii noi moderne, adaptatate secolului în care trăim ar trebui să fie prima în agenda primarilor din marile oraşe.
Datele de la ISMB subliniază încă o dată necesitatea extinderii sau modernizării infrastructurii şcolare în Bucureşti pentru a putea asigura condiţii mai bune de învăţare şi un program unitar.
Statisticile oficiale arată că Bucureştiul creşte în fiecare an cu mii de locuinţe noi, ce vin la pachet cu o creştere a numărului de locuitori şi cu o creştere a nevoii de dezvoltare şi în ceea ce priveşte infrastructura şcolară, o nevoie la care administraţia nu răspunde. În acest context, mii de elevi din Capitală ajung să înveţe chiar şi în trei schimburi.
ZF a discutat cu profesori, părinţi, psihologi, avocaţi, dar şi cu primării de sector şi din ţară, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei sau inspectorate şcolare judeţene. Dialogul cu autorităţile a fost cel mai complicat, căci întrebările sunt multe, iar răspunsurile lor, foarte puţine.
Modul de studiu organizat cu ore de 40 de minute şi pauze de cinci minute nu este în avantajul elevilor şi nici al profesorilor. Program şcolar cu ore mai scurte asupra elevilor, spun psihologii şi specialiştii în educaţie, el are multe alte efecte.
Dincolo de aceste probleme pe care şcoala în mai multe schimburi, cu ore scurtate le aduce în viaţa elevilor, vorbim de discriminare. Ora de 40 de minute şi pauza de cinci minute sunt discriminatorii, susţine Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) într-un răspuns transmis Ziarului Financiar.
Cum arată orarul elevilor de la IG Duca, o şcoală aflată printre cele mai bune 10 gimnazii de stat din Bucureşti: trei sedii, elevii de 11 - 14 ani intră la şcoală la ora 14.00 şI termină la 19.00, cu pauze de 5 minute şi ore de 45 de minute.
