Semnarea contractului este un pas important, având în vedere că, deocamdată Bucureştiul nu are o centură care să o înconjoare integral, în condiţiile în care doar partea de nord a acesteia, în lungime de circa 20 de kilometri (situată între DN 7 - Chitila şi DN 2 - Voluntari) este finalizată, în timp ce lucrările de modernizare a părţii de sud a centurii, între Autostrada Soarelui şi autostrada Bucureşti-Piteşti, nu sunt încă gata.
Şoseaua de centură a Capitalei, cu o lungime de circa 71 de kilometri, candidează la titlul de cel mai tergiversat proiect rutier major al României. Dezbătut încă din anul 2005, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, proiectul estimat de CNADNR la o valoare de 2,3 mld. lei (circa 530 mil. euro) a trecut "de pe hârtie" la stadiul de şantier în anul 2007, iar de atunci s-au reabilitat în mod real doar 20 de kilometri, şi aceştia finalizaţi în proporţie de 90-95%.
Capitalele din ţările din vestul Europei, dar şi din regiune, au deja centuri la standard de autostradă. În Ungaria, spre exemplu, autostrada M0 încercuieşte capitala, conectând capitala ungară Budapesta cu celelalte autostrăzi ale ţării, M1, M7, M6, M5, M4, M3 şi M2. Din totalul de 108 km ai autostrăzii M0, 75 erau finalizaţi la sfârşitul lui 2011, potrivit Allami Autopalya Kezelo, echivalentul maghiar al CNADNR.
La cinci ani de la începerea lucrărilor de reabilitare, doar 30% din ruta ocolitoare a Bucureştiului poate fi comparată cu cea a altor oraşe din străinătate, iar o mare problemă este legată de faptul că o bună parte din intersecţiile dintre centură şi cele 18 drumuri prin care se poate ieşi din Bucureşti sunt "gâtuite" în lipsa unor pasaje care să faciliteze accesul spre localităţi precum Cernica sau Domneşti. În acelaşi timp, în special pe zona de sud a centurii, şoseaua este încă traversată de şapte-opt căi ferate dezafectate ce duceau pe vremuri înspre curţile unor depozite sau fabrici, care astăzi nu mai folosesc nimănui. Cu toate acestea, ele încă există şi încetinesc vizibil circulaţia, în condiţiile în care o bună parte din traficul de la marginea Capitalei este reprezentat de maşini de mare tonaj.
Statul a alocat aproape 90 mil. euro până în prezent pentru lucrările la şoseaua de centură, dar poate spune că a finalizat o singură porţiune: segmentul de 20 de kilometri cu două benzi pe sens, care poate fi parcurs în 10-15 minute.
Asfalt crăpat pe una dintre cele mai noi autostrăzi, Arad-Timişoara
Asfaltul pe autostrada Arad-Timişoara, deschisă traficului în decembrie 2011, dar nefinalizată, s-a surpat la îmbinarea şoselei cu platformele a două podeţe, creându-se şanţuri în asfalt, astfel că viteza a fost restricţionată pe două porţiuni de aproximativ 150 de metri fiecare, potrivit Mediafax. Restricţia de viteză a fost impusă la kilometrul 509Ă250 şi kilometrul 519Ă350, pe distanţe de câte 150 de metri, aici fiind permis să se circule cu cel mult 80 de kilometri la oră, potrivit conducerii Biroului de Poliţie Autostrăzi Vest. "Au apărut probleme la îmbinările părţii carosabile cu platformele a două podeţe. (...) Circulaţia va fi deviată pe o singură cale de mers, întrucât şanţurile din asfalt sunt pe toată lăţimea drumului", a declarat şeful Biroului de Poliţie Autostrăzi Vest, aflat în localitatea arădeană Vinga, subcomisar Teodor Tudur. Reprezentanţii Regionalei Timişoara a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale afirmă că asfaltul s-a surpat la îmbinările podeţelor din cauza infiltraţiilor de apă, pentru că autostrada nu a fost finalizată şi nu există încă pe toată lungimea drumului şanţuri laterale de scurgere. Constructorilor, firmele FCC COnstruccion şi Astaldi, li s-a cerut ca problemele să fie rezolvate cel târziu până la finalul lunii septembrie, timp în care restricţiile vor fi menţinute.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
