Eveniment

Ritmul de creştere al economiei a încetinit vizibil la începutul lui T2, după raliul din T1

Ritmul de creştere al economiei a încetinit vizibil la începutul lui T2, după raliul din T1

Autor: Claudia Medrega

24.06.2014, 00:07 1573

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a făcut în aprilie un salt de aproape 6% faţă de aceeaşi lună din 2013, iar exporturile au avansat cu doar 2,2%, ritmul de creştere anual încetinind vizibil după ce în primele trei luni s-au înregistrat creşteri de două cifre.

Şi în cazul consumului s-a observat o temperare a ascensiunii, spre 5%. Iar declinul construcţiilor a continuat.

Încetinirea ritmului de creştere al principalilor indicatori macro vine după ce în primul trimestru România a fost liderul Europei cu o creştere economică de 3,8%. Industria, IT-ul şi comerţul au fost principalele motoare ale economiei în primul trimestru, în timp ce construcţiile şi serviciile financiare au fost pe minus.

„Primele date arată că T2 va fi mai slab decât T1, dar nu înseamnă că eco­nomia decele­rează puternic. Sperăm că nu se va repeta evoluţia cheltuielilor cu investiţiile din primele luni ale anului. Aşteptăm execuţia bugetară să vedem dacă banii care nu au fost cheltuiţi în T1 au fost direcţionaţi în T2 spre investiţii“, spune Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.

Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank, a estimat o creştere economică de 3% an la an în T2 2014, în principal pe fondul decelerării sectorului industrial şi al efectului de bază negativ generat de agricultură.

Mai optimist, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, anticipează un avans al PIB de 3,5% faţă de T2 2013 şi o creştere de 1% comparativ cu T1 2014.

Ritmul de creştere al producţiei industriale a încetinit în aprilie, în condiţiile în care doar industria prelucrătoare a fost pe plus. În primul trimestru creşterea producţiei industriale a fost de circa 11% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut.

Evoluţia producţiei industriale este corelată cu trendul exporturilor. Exporturile au încetinit puternic în aprilie, marcând un avans de doar 2,2% faţă de aceeaşi lună de anul trecut, ceea ce reprezintă cel mai scăzut ritm de creştere din ultimul an. Frânarea exporturilor a venit după ce în lunile februarie şi martie s-au înregistrat creşteri anuale de circa 12%.

Pe ansamblul primelor patru luni din an producţia industrială are un avans de 9,5% pe serie ajustată şi de 8,1% pe serie brută, în timp ce exporturile cumulează un plus de 8,1% faţă de perioada ianuarie - aprilie 2013.

După accelerarea din primul trimestru, semnalele venite de la consum în aprilie nu au fost foarte încurajatoare. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul - principalul indicator al consumului - a crescut cu circa 5% în aprilie (4,5% pe serie brută şi 5,1% pe serie ajustată) după ce introducerea accizei suplimentare a afectat vânzările de carburanţi. În luna martie avansul era de aproape trei ori mai mare. Analiştii au susţinut că vânzările cu amănuntul în luna martie au fost stimulate de o acumulare de stocuri înainte de introducerea accizei suplimentare pe combustibili. Pe ansamblul perioadei ianuarie - aprilie cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de aproape 8% pe serie brută şi de 7,2% pe serie ajustată.

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în primele patru luni cu 8,7% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, cel mai mare declin fiind consemnat de lucrările inginereşti sau de infrastructură, de circa 27,3%, potrivit datelor ajustate sezonier. Evoluţia sectorului construcţiilor depinde foarte mult de programul de investiţii publice. Scăderea puternică a lucrărilor de construcţii în general şi a celor de infrastructură în particular vine în contextul în care şi cheltuielile de investiţii ale statului s-au redus în primele patru luni ale anului cu aproape 40%, până la 5,9 mld. lei, echivalentul a doar 0,9% din PIB. În primul trimestru lucrările de infrastructură au scăzut cu 25%.

România a reuşit să atragă în luna aprilie investiţii străine directe (ISD) de doar 215 mil. euro. Cumulat, în primele patru luni investiţiile străine au ajuns la 785 mil. euro, cu 8,7% peste nivelul din acelaşi interval de anul trecut. Ritmul de creştere al ISD-urilor a încetinit semnificativ după ce în T1 creşterea a fost de peste 30%.

În plan bugetar, veniturile bugetare au înregistrat în aprilie o creştere de 6,2%, iar în perioada ianuarie - aprilie avansul a fost de doar 4,4%.

Rămâne de văzut ce vor indica indicatorii macro pentru lunile mai şi iunie. Unii analişti au anticipat că economia va continua să crească în al doilea trimestru într-un ritm comparabil cu cel înregistrat în primele trei luni ale anului, dar în ultimele două trimestre s-ar putea să încetinească din cauza efectului de bază indus de agricultură, care a performat foarte bine anul trecut.

Prognozele privind creşterea economică din întregul an 2014 s-au îmbunătăţit în ultimele luni. Dacă la începutul anului analiştii din bănci anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB faţă de 2013, spre 2,3%, acum estimările economiştilor privind avansul economiei pentru întreg anul 2014 sunt cuprinse între 2,5 şi 3,5%.

BCR şi-a reafirmat la 3% prognoza de creştere economică pentru întreg anul 2014 şi continuă să vadă consumul privat consolidându-se în teritoriu pozitiv, în special după un an slab cum a fost 2013.

UniCredit Ţiriac Bank a revizuit recent prognoza pentru creşterea economică a României în 2014 până la 2,7%, faţă de estimarea anterioară de 2%.

După anunţarea cifrelor privind creşterea economică din primul trimestru, RBS a majorat prognoza de creştere economică de la 2,1% la 2,5%.

Anul trecut industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea economică, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea motor de creştere a fost agricultura, datorită produc­ţiei agricole excepţionale.

AFACERI DE LA ZERO