România a avut în 2014 o rată a noilor angajaţi de doar 5,7%, acest indicator măsurând ponderea persoanelor care se află în locul de muncă actual de cel mult 12 luni în efectivul total de salariaţi din economie, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Rata de doar 5,7% a noilor angajaţi plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, la distanţă semnificativă de Italia, penultima din UE în ceea ce priveşte acest indicator, cu o rată a noilor angajări de 10,1%. Tot poziţii nefavorabile în clasamentul Uniunii Europene mai au şi ţări precum Slovenia (cu o rată a noilor angajaţi de 10,2%), Slovacia (10,6%), Grecia (10,8%) sau Cehia (10,8%).
„Rata scăzută a noilor angajaţi în România comparativ cu alte ţări se poate datora pe de o parte situaţiei actuale a economiei care se reflectă şi prin reţinerea pe care o au companiile în a-şi extinde actualele echipe şi tendinţa de a le menine la un nivel minim. Pe de altă parte, indicatorul poate fi o consecinţă a scăderii fluctuaţiei de personal“, a explicat Raluca Peneş, HR Coordinator în cadrul companiei de externalizare de servicii de HR Smartree România.
Pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata noilor angajaţi se află Danemarca, unde indicatorul este de 23%, urmată de Suedia (20%), Cipru (19,7%), Finlanda (19%) şi Marea Britanie (17%). În Germania, rata noilor angajaţi a fost anul trecut de 14%, iar în Polonia şi în Franţa de 13%, în timp ce media la nivelul statelor UE a fost de 14%.
„Nu ştiu să fi fost prea multe investiţii de volum în 2014 şi în 2015 pe plan local, deci nu s-au făcut atât de multe angajări. Este posibil ca această rată să fie mai mică, pentru că un angajat în regim temporar poate schimba, de exemplu, 3 joburi într-un an şi să fie numărat de mai multe ori în statistici”, a spus Felix Toma, directorul general al companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România.
O explicaţie pentru rata scăzută a numărului de noi angajaţi poate fi reprezentată şi de faptul că există puţini salariaţi dispuşi să îşi schimbe locul de muncă în această perioadă. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, numărul de salariaţi din economie a ajuns la 4,423 milioane de persoane în decembrie 2014, cu circa 95.000 în plus faţă de perioada similară din 2013. Raportat la efectivul total de salariaţi din economie însă, indicatorul noilor angajaţi măsurat de Eurostat (de 5,7%) ar reprezenta circa 250.000 de salariaţi, de unde rezultă că, dacă 95.000 au intrat în câmpul muncii pe posturi nou-create, circa 155.000 şi-au schimbat locul de muncă în 2014, dar pe posturi deja existente în piaţă.
„Tendinţa românilor este de a încerca să-şi păstreze actualul loc de muncă şi de a nu risca în acceptarea unor noi provocări. Sunt din ce în ce mai mulţi angajaţi stabili şi responsabili în joburile curente, iar această tendinţă se manifestă mai ales după vârsta de 30 ani“, a adăugat Raluca Peneş de la Smartree.
Pe de altă parte, Felix Toma spune că românii au început să fie mai „mobili“ dacă găsesc o oportunitate de lucru în altă regiune a ţării. În ceea ce priveşte mobilitatea pe domenii, şeful Gi Group spune că cel mai greu de convins să îşi schimbe locul de muncă sunt angajaţii din IT, în timp ce schimbările au loc uşor în domenii precum vânzări sau în sistemul bancar.
„Şi în zona industrială oamenii sunt destul de mobili, deoarece există un joc al salariilor, angajaţii se mută la compania concurentă pentru 10% în plus la salariu“, a mai spus Toma.
Centrele de servicii, industria producătoare de componente auto, dar şi IT-ul au fost principalele sectoare în care s-au făcut angajări în ultimii ani, potrivit informaţiilor oferite de companiile de recrutare.
În 2007, unul dintre cei mai buni ani pentru piaţa muncii din România, rata noilor angajaţi din România a fost de 11%, iar media la nivelul statelor UE era de 16%, potrivit datelor Eurostat.
