• Leu / EUR4.7808
  • Leu / GBP5.5850
  • Leu / USD4.3144
Eveniment

România a avut nevoie de şase ani să repare politicile fiscale hazardate din câteva luni. Ce învăţăminte pot trage autorităţile pentru perioada post-FMI?

România a avut nevoie de şase ani să repare politicile fiscale hazardate din câteva luni. Ce învăţăminte pot trage autorităţile pentru perioada post-FMI?

Autor: Claudia Medrega

29 ian 2015 546

PieŢele externe nu mai privesc Ro­mânia ca un plasament cu grad ridicat de risc, însă a fost nevoie de şase ani ca să fie „reparate“ politicile fiscale şi eco-no­mice hazardate realizate în doar câteva luni şi să vedem costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor revenind la un ni­vel minim, afirmă analiştii econo­mici. În condiţiile în care, în curând, nu vom mai avea nevoie de FMI, acesta ar fi un „prilej de reflecţie“ ca să evi­tăm greşelile majore din trecut, astfel că România nu are prea mult spaţiu de re­laxare şi cu atât mai puţin de re­ver­sare a reformelor, consideră econo­miştii.

Costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor a coborând spre 120 de puncte de bază, la minimul ultimilor şase ani, după ce la începutul crizei economice mondiale cotaţia a sărit şi peste 700 de puncte de bază.

„Evoluţia CDS-urilor României în intervalul 2008-2014 este cu siguranţă o veste bună favorizând finanţarea datoriei externe a României la costuri în scădere. Pe de altă parte, o atentă analiză a evoluţiei lor ar trebui să fie un prilej de reflecţie care să ne ajute să evităm din nou erori majore făcute în trecut“, spune Radu Crăciun, econo­mistul-şef al BCR.

România este stabilizată din punct de vedere macroeconomic şi ar putea să renunţe la statutul de ţară „asistată“ de instituţiile financiare internaţionale şi să stea pe propriile picioare, cre­dibilă în faţa investitorilor, existând şi avantajul contextului financiar extern care permite finanţarea deficitelor externe şi interne la rate convenabile ale dobânzilor. În acest an expiră cel de-al treilea acord succesiv cu FMI. Iar antecedentele dera­pajelor economice interne în perioa­dele în care România nu a fost monitorizată de partenerii externi şi riscul apariţiei unor noi tensiuni externe trebuie luate în considerare. Se observă că la începutul anului 2008 costurile CDS-urilor erau de fapt chiar mai scăzute decât cele din prezent. Ro­mânia venea după o periodă de creş­tere economică şi reechilibrare realizată cu ajutorul FMI. „Situaţia economică foarte bună, precum şi imaginea excelentă de care se bucura pe pieţele financiare au făcut ca România să renunţe la colaborarea cu FMI, consi­derând că din acel moment se putea guverna şi singură. După mai puţin de un an, politicile fiscale şi economice hazar-date au făcut ca România să intre în criză total nepregătită, făcând ca preţul CDS-ului să crească de 7 ori, la un maxim al perioadei 2008-2014“, expli­că econo­mist-şef al BCR.

A fost nevoie apoi de 6 ani pentru a „repara“ creşterea realizată în mai puţin de un an. În concluzie, preţul ac-tual scăzut al CDS-ului ar trebui să fie un punct de plecare pentru cons­truirea de politici fiscale şi economice respon-sabile mai ales în contextul în care, în curând, din nou, nu vom mai avea nevoie de FMI. În condiţiile în care crize de diferite tipuri pândesc în continuare la tot pasul, România trebuie să rămână în continuare pregătită să le facă faţă. Altminteri, aşa cum istoria a arătat-o, sunt suficiente câteva luni de decizii eco­nomice neinspirate pentru ca situa­ţia actuală deosebit de favorabilă să se schimbe dramatic, mai spune Crăciun.

Credibilitatea se câştigă foarte greu şi se pierde foarte repede, afirmă Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank.

„Dacă ne-au trebuit atâţia ani pentru a reface credibilitatea, înseamnă că este important să nu reversăm reformele realizate pentru a nu ne pierde credibi­litatea câştigată cu ajustări dure, care au avut consecinţe economice, sociale şi politice.“

Şeful Consiliului Fiscal a amintit că există riscuri la orizont, în special pe plan extern, care pot potenţa eventua­lele derapaje.

„Derapajele vor fi mai dur sancţionate în condiţii de tensiuni pe pieţele financiare externe. Nu există o altă opţiune pentru România, ci trebuie să ne facem în continuare treaba şi să accelerăm reformele structurale. Nu există spaţiu de relaxare şi cu atât mai puţin de reversare a reformelor. Tre-buie să ne vedem de treabă în con­tinuare. Asta este cheia succesului pentru România“, susţine şeful Consiliului Fiscal.

Principalele valute BNR - miercuri, 18:51
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7808
Diferență: 0,5426
Ieri: 4.7776
Azi: 4.3144
Diferență: 0,9949
Ieri: 4.3172
Azi: 5.5850
Diferență: 1,0348
Ieri: 5.5732
Azi: 4.3531
Diferență: 1,2302
Ieri: 4.3546