O dată cu dispariţia Regelui României Mihai I se încheie definitiv un capitol din istoria ţării. România a pierdut nu doar un rege, ci şi o conştiinţă a fiinţei sale. La 25 octombrie 2011 Mihai I avea să rostească în Parlamentul României, acum republică, o frază care va rămâne peste ani. Regele care nu şi-a revendicat tronul, căruia, în primii ani ai tinerei republici, i-a fost interzisă şederea în ţara de pe tronul căreia fusese alungat de puterea comunistă, avea să afirme cu înţelepciune de patriarh, de la înălţimea celor 90 de ani ai săi: „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri“.
Regele a murit ieri, la 96 de ani. Guvernul a decretat trei zile de doliu naţional, iar clasa politică s-a grăbit să-i aducă omagii. Dar nu mereu a fost aşa. Mihai I a stat departe de ţară peste 40 de ani, după ce a fost obligat să abdice. Iar în primii ani de după căderea comunismului, noua putere nu a dorit să reînnoade prezentul cu trecutul, iar Regele a rămas în continuare suspendat în Istorie şi în Exil. Au existat oameni care au crezut în revenirea Monarhiei. Dar şi mai mulţi au fost cei care au crezut - idealizând - într-o reînnodare a epocii interbelice cu prezentul postcomunist. Utopie sau nu, această idee a ajuns la capăt de drum. Singurul care ar mai fi putut să o pună în practică a intrat în Istorie.
Rămân faptele lui. „Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.“ Acesta pare să fi fost testamentul lui.
Regele Mihai, de la tribuna Parlamentului, în octombrie 2011: „Sunt mai bine de 60 de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului. Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru“.
Regela va fi adus în ţară miercuri, 13 decembrie, cu o aeronavă a Armatei.
Va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.
Casa Regală i-a invitat pe toţi cei care doresc să depună flori să o facă, începând de astăzi, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în faţa intrării principale.
