Statul român a ratat ţinta de încasare de TVA în 2018 cu 6,6 mld. euro (cca 32 mld. lei), adică 3,3% din PIB-ul de 200 mld. euro din 2018.
Deficitul de încasare la TVA în România (diferenţa dintre cât şi-a propus statul să încaseze şi cât a încasat efectiv sau gap-ul de TVA) a fost de aproape 34%, cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene. Deşi România a redus gap-ul de TVA de la 36% în 2017 la 34% în 2018, statul român a rămas la coada Europei în privinţa încasării de TVA.
„Sunt proceduri destul de simple de aplicat. Pe de-o parte alte state europene au sisteme informatice fiscale mult mai bine puse la punct. Se duc acolo unde este risc. Fiscul nostru de obicei face inspecţii la contribuabilii cinstiţi şi de aceea ajung de foarte multe ori în instanţe“, a declarat Adrian Benţa, consultant fiscal.
Grecia, următoarea ţară din topul statelor europene cu cel mai mare deficit de încasare de TVA, are un deficit de 30%. Media europeană este la 9,2%. Suedia stă cel mai bine la acest capitol: gap-ul de TVA înregistrat este de 0,7% în 2018, urmată de Croaţia cu un deficit de încasare de TVA de 3,5%.
Peste incapacitatea statului român de a colecta TVA-ul se suprapune şi criza generată de Covid-19 şi este de aşteptat ca deficitul de încasare sa crească în 2020.
Despre creşterea cotei de TVA, măsură care a fost aplicată în criza precedentă de guvernarea Boc, nu poate fi vorba până la alegerile parlamentare care ar trebui să aibă loc la finalul anului.
„La execuţia la iulie aveam 50 mld. lei deficit bugetar. Deficitul estimat până la sfârşitul anului va fi de 75 mld. lei, adică foarte mare. Dintre taxe mai poţi majora TVA, accizele sunt iarăşi la îndemână. Un punct de TVA este cam 5 mld. lei. În contextul alegerilor, anul acesta nu putem discuta de o majorare de TVA, însă începând de anul viitor s-ar putea pune în discuţie“, a mai spus Adrian Benţa.
Cota standard de TVA în România a fost ridicată în 2010 la 24% de la 19%, ca mai apoi să scadă în 2016 la 20% şi în 2017 la 19%. În acest moment există trei tipuri de cote de TVA: standard de 19%, cota de TVA la alimente de 9% şi cota de TVA de 5% pentru servicii din HoReCa sau pentru locuinţe mici.
Cealaltă metodă pentru a colecta mai mult din TVA la bugetul de stat este îmbunătăţirea colectării, un domeniu în care România a ratat startul, pe când state precum Polonia sau Bulgaria au informatizat autorităţile fiscale şi au ajuns să aibă un deficit la încasare din TVA de sub 11%.
„Încasările pe TVA au crescut cu 20% în momentul în care toate casele de marcat au fost conectate la fiscul din Bulgaria, dar nu cum facem noi, ci conectate online la fisc. La noi Fiscul colectează datele, dar nu se uită nimeni pe ele.“
Comercianţii din România sunt obligaţi din vara lui 2018 să folosească numai case de marcat cu jurnal electronic, în baza unei hotărâri de guvern. Reprezentanţii Ministerului de Finanţe au anunţat în această vară că începe conectarea caselor de marcat electronice la serverele ANAF. Până la 31 septembrie 2020 vor fi conectate la serverele ANAF aproximativ 50.000 de case de marcat instalate de marile companii, iar la finalul lunii ianuarie 2021 se vor colecta datele în timp real de la un total de circa 550.000 de case de marcat ale operatorilor economici, spuneau la începutul lui iunie cei de la Finanţe.
Statul a mai anunţat la sfârşitul lui 2019 un proiect de 85 mil. lei pentru informatizarea ANAF. SAF-T, un program pentru transmiterea în timp real a informaţiilor între ANAF şi contribuabili, va deveni operaţional cel mai devreme în primăvara anului viitor. Acest lucru înseamnă că, în colectarea la bugetul de stat, efectele acestei digitalizări se vor vedea abia în 2022.
