Eveniment

România a rămas cu o populaţie de 19 milioane de locuitori, în contextul în care în ultimul an a mai pierdut peste 160.000 de locuitori din spor natural negativ şi din migraţie externă

ZF a mai scris, de-a lungul timpului că, deşi bugetul alocat Sănătăţii a crescut de la an la an, pacienţii asiguraţi nu îşi pot face, gratuit, un set uzual de analize medicale în laboratoarele de analize private, pe baza biletelor de trimitere

ZF a mai scris, de-a lungul timpului că, deşi bugetul alocat Sănătăţii a crescut de la an la an, pacienţii asiguraţi nu îşi pot face, gratuit, un set uzual de analize medicale în laboratoarele de analize private, pe baza biletelor de trimitere

Autor: Adelina Mihai

31.08.2022, 17:00 156

România a mai pierdut 160.000 de locuitori în ultimul an. De ce, dacă scad populaţia şi numărul de elevi, nu se îmbunătăţesc serviciile publice de educaţie şi de sănătate? Deşi are mai puţini locuitori, calitatea serviciilor medicale şi de educaţie din sistemul public din România nu a crescut semnificativ   Alin Teodorescu, IMAS Marketing & Sondaje: „Sistemul public de sănătate nu este orientat spre prevenţie şi spre binele pacientului, ci spre rezolvarea crizelor şi spre binele cadrelor medicale“ László Lorenzovici, Hospital Consulting: „Progres există, dar nu a fost suficient de rapid prin comparaţie cu aşteptările populaţiei“.

Populaţia României a scăzut la 19 milioane de locuitori în ianuarie 2022, în scădere cu 163.600 de persoane prin comparaţie cu perioada similară din 2021, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Sporul natural negativ (diferenţa dintre numărul de nou-născuţi şi numărul de decedaţi) şi migraţia externă a populaţiei au fost principalii factori pentru care populaţia a scăzut cu un ritm accelerat şi în ultimul an. În condiţiile în care numărul de locuitori a scăzut, iar numărul de angajaţi de la stat a rămas relativ la fel, în timp ce finanţarea pentru servi­ciile publice a crescut, de ce nu se îmbunătăţesc ser­vi­ciile publice de edu­caţie şi de sănătate?

„Există progres, dar calitatea serviciilor publice nu a crescut conform aşteptărilor. Calitatea este greu de definit. Pentru mine, faptul că trebuie să îmi aştept rândul la un RMN sau la CT are legătură şi cu calitatea, din punctul de vedere al accesului la acest serviciu public. E clar că dacă într-un oraş avem un CT, iar populaţia oraşului tot scade, atunci probabilitatea ca accesul să se îmbunătăţească este mai mare. Şi chiar au avut loc îmbunătăţiri şi investiţii. Pe de altă parte, s-ar putea ca România să aibă o populaţie mai mică, dar consumul de servicii să crească şi atunci, per total, presiunea per sistem să nu scadă. Progres există, dar nu este suficient de rapid prin comparaţie cu aşteptările populaţiei şi cu decalajul pe care îl avem faţă de Vest“, a spus László Lorenzovici, senior consultant în cadrul companiei de consultanţă în domeniul serviciilor medicale Hospital Consulting. El a adăugat că, deşi bugetul Sănătăţii s-a dublat, calitatea serviciilor oferite în sectorul medical public nu a crescut în acelaşi ritm. În plus, unele lucruri chiar s-au stricat, cum ar fi faptul că o parte dintre medici, „vâzându-se cu salarii mai mari, nu mai vor să muncească la fel de mult ca înainte“, a mai spus Lorenzovici.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO