România importă circa doi litri de vin pe cap de adult, anual, în condiţiile în care suntem al şaselea producător european de vinuri şi al 12-lea pe plan mondial. Dincolo de mondializare, cât de bine s-au aşezat pe rafturi vinurile din India, Noua Zeelandă, Argentina, Chile sau....India?
Pe 19 septembrie 2018, în aula Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti, s-a ţinut un eveniment în cadrul căruia unui număr de 30-40 de investitori indieni le-au fost prezentate oportunităţile pe care România le pune la dispoziţie. Evenimentul a fost organizat pe marginea vizitei oficiale realizate în ţara noastră de vicepreşedintele Indiei, Venkaiah Naidu. La 14 luni şi o zi distanţă, pe 20 noiembrie, la îndemnul CCIB, Camera şi Ambasada Indiei în România au organizat o prezentare şi degustare de vinuri în aceeaşi aulă, iar reprezentanţii români au invitat producătorii indieni să "pătrundă pe piaţa noastră", dacă vor reuşi să îi "convingă pe consumatorii români prin calitate".
La rândul său, ambasadorul Indiei la Bucureşti, Thanglura Darlong, a notat că "vinurile româneşti sunt deja prezente pe piaţa Indiei" şi că speră "ca şi vinurile indiene să se bucure de recunoaşterea consumatorilor" din România. India este în prezent al doilea partener comercial al ţării noastre din Asia, după China, cu o valoare a schimburilor comerciale bilaterale de 642 milioane de dolari (în creştere cu 26,9% faţă de anul anterior), din care exportul a fost de 306 milioane de dolari (în creştere cu 30,1%, comparativ cu anul 2016), iar importul de 336 milioane de dolari (în creştere cu 24,2%, comparativ cu 2016).
Cele două evenimentele ilustrează într-o bună măsură efortul diplomaţiei economice româneşti pentru stabilirea unor relaţii comerciale mai bune cu economii cu cerere şi perspective în creştere, dar şi o tendinţă din ultima vreme care devine notabilă la rafturi: importul de alimente în general şi mai specific importul de vinuri.
Conform statisticilor, România a importat anul trecut 34,5 milioane de litri de vin, în valoare de 62 milioane de euro, o cantitate ce reprezintă circa 5% din consumul total. Tendinţa importurilor de vin este în creştere, iar importurile sunt duble ca valoare faţă de exporturi, în contextul în care piaţa locală e codaşă la exporturi, în pofida faptului că suntem un producător mare de vin, al 6-lea din Europa şi al 12-lea din lume.
Totodată, exporturile sunt abia puţin peste 3% din totalul producţiei locale, iar mare parte din vinul exportat merge către piaţa unică europeană. În 2017, România s-a situat pe locul 37 în topul ţărilor producătoare de vin la raportul producţie/exporturi, în timp ce Ungaria exporta de 3,7 ori mai mult vin decât România, la o producţie de câteva ori mai mică.
Cum este posibil? Piaţa românească de vin şi în esenţă structura sa compactă atrage efectiv din ce în ce mai mulţi producători de afară. În România se aduce în general vin din Italia, Franţa şi Spania, dar şi din Portugalia, Statele Unite, Australia sau Noua Zeelandă. O nouă tendinţă interesantă se consemnează în ceea ce priveşte importurile de vinuri sud-americane, din Argentina sau Chile.
Totodată, statisticile şi structura pieţei domestice de vin prezintă interes până şi pentru străini, în aşa măsură încât la Wine & Spirit Education Trust (WSET), tema de lucru pentru cursanţi (nu doar cei din ţara noastră) este despre "România la Export" şi ce şanse ar avea o cramă mică din ţara noastră să pătrundă pe alte pieţe. Tema include şi o analiză SWAT despre România şi potenţialul de export de vin.
"Noi avem o inerţie în consum. Suntem destul de conservatori, adică bem vinuri româneşti. Dar lumea evoluează şi, pe grupa de vârstă 18-35 de ani, oamenii sunt tot mai interesaţi să cunoască şi alte vinuri, chiar se documentează pe temă", spune, pentru MEDIAFAX, Diana Pavelescu, secretar general al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR).
Italia, cu un an record la exporturi de vin (6,2 miliarde de euro), a depăşit în 2018 Republica Moldova ca principala ţară din care România importă vin, ambele cu cote apropiate, de circa 30%, cele două fiind urmate de Franţa, Spania şi Germania în top 5. Statisticile nu menţionează totuşi cât este vin îmbuteliat şi cât este vin vrac, dar în termeni de cantitate, potrivit specialiştilor din piaţă, din Moldova se aduce mai mult vin îmbuteliat decât din Italia.
Din totalul vinului de import, mai bine de jumătate provine din UE, respectiv 57% în volum şi 75% în valoare. Diferenţa e reprezentantă de statele extracomunitare menţionate precum Republica Moldova, la care se adaugă Ucraina şi chiar Macedonia.
La baza slabei performanţe a vinurilor româneşti la export şi la tendinţa de majorare a exporturilor, stă într-o bună măsură lipsa de comunicare a cramelor româneşti, precum şi lipsa de susţinere a statului pentru producători, consideră Pavelescu.
"Dacă privim comparativ cu (producătorii din) Republica Moldova, care sunt susţinuţi şi au un program foarte clar de promovare şi sunt uniţi sub un singur brand de ţară… la noi nu există aşa ceva. La noi nu există un brand sub care cramele se pot promova. Cei care ar putea să facă acest lucru, respectiv ONVPV-ul (n.r. - Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole), care ia banii pentru certificarea produselor cu denumire şi origine cu indicaţie geografică, nu o face, deşi are prin regulament atribuţii pentru a promova aceste vinuri pentru consum", spune ea.
"Oamenii preferă vinurile de care aud şi pe care le cunosc. Lumea ştie de Purcari pentru că au cheltuit foarte mulţi bani pe reclamă", potrivit sursei citate.
De asemenea, confortul producătorilor români de vin, adică posibilitatea de a vinde scump în România, va restrânge pe viitor piaţa internă pentru aceştia în condiţiile în tot mai mulţi producători străini vor dori să intre pe piaţa locală.
"Mi se pare că piaţa internă pentru producătorii români se restrânge şi apar ţări cum este Republica Moldova cu un raport calitate-preţ foarte bun. Asta fiindcă, pe de altă parte, vinul produs pe piaţa internă este scump. Acelaşi vin care iese pe piaţa exernă este la un preţ mult mai mic, de aceea producătorii se şi simt confortabili aici, pe piaţă la noi, pentru că iau un preţ foarte mare", arată Diana Pavelescu.
Singura asociaţie care face efectiv promovare pentru exportatori este APEV - Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vin -, unde nu sunt înscrişi decât o parte din producători, nu există înregistrat un brand oficial de ţară, iar promovarea se face prin Ministerul Economiei, care din când în când are obiceiul de a pune producătorii în situaţii limită sau stânjenitoare. "Ori plăteşte standurile în ultimul moment, dacă le plăteşte, ba nu e curent la începutul târgului… Noi am pierdut dreptul de a mai participa la Vinexpo Bordeaux ca ţară, în 2015, în momentul în care ni s-a alocat un spaţiu chiar în centru, foarte mare, iar Ministerul Economiei nu l-a plătit", spune Pavelescu.
Ea adaugă că "vinul este un instrument foarte bun de promovare şi un ambasador", dar atâta timp cât este privit din punct de vedere legislativ ca un alcool şi nu ca un produs demn de promovare, lucrurile nu se vor îmbunătăţi.
"Deşi pentru orice ţară producătoare, vinul este un port-drapel al promovării de stat", susţine Dana Pavelescu, punctând că ceea ce lipseşte este voinţa politică, din nou.
Referitor la producători, un studiu Nielsen România din 2018 arată că în ţara noastră activează 1.061 de producători care au 1.945 de mărci şi 5.881 de produse. Potrivit acestuia, vinul alb deţine o cotă de piaţă de 60%, vinul roşu o cotă de 30%, diferenţa fiind completată de vin rose.
Producţia de vin a României este estimată să scadă cu 4% până la 4,9 milioane de hectolitri în acest an, de la un record de 5,2 milioane de hectolitri în anul precedent, potrivit unor estimări preliminare ale Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) de la începutul lui noiembrie.
Un alt studiu relevant din 2018 arată că 27% din 800 de români plătesc între 15 - 25 de lei pe un litru de vin, în timp ce doar 3% consumă vin de peste 50 de lei.
