Războiul a majorat inflaţia peste cea provocată de COVID-19, a făcut viaţa oamenilor mai grea. Preţurile la alimentele de bază în magazine sunt mai mari azi cu 60-70% decât acum un an, preţurile la utilităţi (energie, gaz) au crescut cu aceleaşi procente în vremea în care salariile au crescut puţin, dar, eliminând inflaţia de 16%, salariul real în 2022 a fost cu 4% sub cel din 2021.
Dobânzile bancare au crescut la valori peste care, în criza începută în 2008, economiştii spuneau că înseamnă faliment – toată lumea vedea Italia în faliment când pieţele o împrumutau la 7%.
Acum România se împrumută la peste 7% şi nimeni nu se sperie. Este criză, dar economia României a crescut în 2020 cu 4,8%, iar economia Uniunii Europene s-a menţinut pe plus. Este o performanţă pe care nimeni nu o anticipa în urmă cu exact un an, la 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina.
A scăzut industria în România cu 1,8%, dar construcţiile şi serviciile au compensat – un plus de 12% în construcţii şi unul de peste 20% în servicii.
„La barza chioară îi face Dumnezeu cuib“, este o glumă ce zice că, atunci când e să ai noroc, îl ai cu carul. Într-un fel Europa a avut şi noroc. Vremea a fost caldă, iar întreruperea gazului rusesc pentru Europa s-a văzut în facturi, dar oamenii nu au îngheţat în case.
Economia României a mers bine, bursele aşa şi aşa.
„Este cinic ce spun, dar economia României a câştigat de pe urma războiului“, spune profesorul de economie Aurelian Dochia.
Bursele au mers înainte şi au depăşit valorile din 24 februarie 2022. Iar România, în pofida apropierii de zona de conflict, a rămas rezilientă, cu o bursă de valori în creştere cu 2% cu tot cu dividende.
Bursa de la Bucureşti are minus 7% şi plus 2% cu tot cu dividende, Frankfurt are plus 10%, Paris plus 12%, Varşovia minus 11%, Budapesta plus 6%, S&P minus 6%, scăderi care nu arată nicidecum că un război macină estul Europei.
„Orice corecţie reprezintă o oportunitate de cumpărare“, spune un manager de active din România. „Indiferent de motivul acelei corecţii“.
