Guvernul ar trebui să aloce un buget semnificativ construirii unei strategii de branding de ţară canalizată pe partea de business, în loc să îşi concentreze atenţia asupra aspectelor care le-ar putea aduce mai mulţi oameni la vot anul viitor.
„România are o strategie bună de branding pentru turism în străinătate, dar nu şi pentru afaceri. Pentru a atrage investitori, România are nevoie de o agenţie de promovare de tipul celor din Elveţia, un fel de «one stop shop», unde investitorii pot găsi într-un singur loc informaţii despre cum poţi deschide un business în România. În prezent, un străin care vine să investească în România se descurcă cum poate, ştie pe cineva care îl poate ajuta sau apelează la consultanţi“, a spus managerul elveţian Tom Myit, director executiv şi cofondator al ONG-ului ICGEI (International Center for Green Energy Information), care a venit pentru prima dată în România în urmă cu 37 de ani. Myit, care petrece câteva luni pe an în România, unde se ocupă de promovarea granturilor acordate României de către guvernul elveţian, spune că este puţin probabil ca guvernul român să se concentreze pe elaborarea unei strategii de imagine a ţării în prezent, având în vedere că anul viitor este an electoral, iar toate eforturile se canalizează în această direcţie. Totuşi, el a adăugat că investitorii „serioşi“ îşi angajează consultanţi şi iau în considerare imaginea negativă a României ilustrată în presa străină de tabloid.
Atragerea de noi investiţii este esenţială pentru revenirea economiei, însă criza a făcut ca valoarea acestora să scadă dramatic: dacă în 2008 nivelul investiţiilor străine erau de 9,5 miliarde de euro, anul trecut valoarea acestora a fost de doar 2,1 miliarde de euro.
O parte din expaţii care fac afaceri în România spun că ei înşişi s-au transformat în ambasadori ai imaginii ţării noastre peste hotare, pentru că percepţia străinilor este complet greşită. Acesta este şi cazul executivului olandez Karim Henkens, CEO al furnizorului de soluţii software Centric IT Solutions, o companie care are 100 de programatori angajaţi în Iaşi.
„Guvernul ar trebui să lucreze la construcţia unei imagini mai bune a României în străinătate. Când mă duc acasă, mă declar extrem de impresionat de cât de mult s-a dezvoltat România şi despre ce competenţe şi abilităţi au oamenii de aici. Însă dacă vorbeşti cu un olandez obişnuit despre România, tot ceea ce ştie este că de aici provin oamenii care creează probleme în străinătate. Însă aceia sunt o minoritate a populaţiei, iar prietenii mei sunt foarte surprinşi de impresiile mele despre această ţară. Aş sfătui guvernul român să aloce mai mulţi bani pentru marketing, să poziţioneze diferit România pe hartă“, a spus Henkens, care conduce un business cu subsidiare în 10 state europene şi afaceri de peste jumătate de miliard de euro.
De aceeaşi părere este şi Elena Antoneac, global mobility manager în cadrul companiei Pirgroup România, care se ocupă şi de mutarea managerilor expaţi care vin sau pleacă din ţară.
„Guvernul ar trebui să pună bazele unei agenţii care să aibă drept unic scop «PR -ul de ţară». Orice ştire proastă dintr-un tabloid extern ar trebui combătută, dacă există, evident, şi un fundament pozitiv. Apoi ar trebui să se ştie despre cota unică de 16%, care este destul de mică în comparaţie cu alte ţări europene“, a spus Antoneac. Totuşi, România are şi o agenţie responsabilă de investiţiile străine, denumită Centrul de Promovare a Comerţului şi a Investiţiilor Străine, la conducerea căreia s-au perindat mai mulţi şefi numiţi politic. Eficienţa acestei instituţii însă nu s-a reflectat în cifrele privind investiţiile străine, care au scăzut şi anul acesta faţă de anul trecut.
Antoneac spune că România încă este percepută la nivel global ca o ţară bananieră, iar copiii orfani încă sunt un simbol pentru o parte dintre străini. „Acum câţiva ani am mutat un executiv din Brazilia. După o lună de la venirea în România mi-a povestit că toţi colegii lui din board-ul companiei îl ironizau referitor la venirea în România, sfătuindu-l să aibă grijă. Mi-a împărtăşit că situaţia în Brazilia referitor la securitate este dramatică şi că nu înţelege cum într-o ţară ca România, atât de sigură în raport cu alte ţări, în care te poţi plimba noaptea în centru şi nu te răpeşte nimeni, oamenii din alte ţări pot avea o percepţie atât de greşită“, a explicat Elena Antoneac. Ea spune că la nivel global percepţia multor persoane, atât din statele occidentale, cât şi din BRIC (Brazilia, Rusia, India, China - cele mai puternice economii aflate în curs de dezvoltare) faţă de România este negativă, ceea ce este frustrant pentru români, dar şi demotivant pentru investitori. În primăvara acestui an, Pirgroup a organizat o conferinţă la Bucureşti, unde au venit 600 de expaţi din toată lumea, iar reacţiile acestora au fost pozitive.
„Se aşteptau la ce era mai rău, iar mulţi dintre ei au revenit în excursii private împreună cu familiile. Ospitalitatea oamenilor, deschiderea lor şi faptul că vorbesc engleza i-au impresionat cel mai mult“, a adăugat Antoneac.
Imaginea României în străinătate a avut de suferit şi ca urmare a perioadei de tranziţie de după comunism, iar problemele legate de birocraţie, corupţie şi instabilitate au influenţat deciziile investitorilor, spun consultanţii. De aceea, cetăţenii trebuie să ajute la restaurarea încrederii străinilor în potenţialul ţării, iar autorităţile trebuie să promoveze o strategie pe termen lung, care să aducă în faţă autuurile ţării, spune Daniela Nemoianu, Executive Partner în cadrul firmei de consultanţă fiscală şi audit KPMG.
„Instrumentele există, trebuie doar gestionate eficient şi consistent, fie că vorbim de absorbţia fondurilor europene, de modernizarea unei agenţii naţionale de investiţii, de accelerarea primelor exemple de proiecte PPP (parteneriat public privat- n.red.) de succes sau de reforma ANAF şi mobilizarea sincronizată a ambasadelor României în străinătate“, a adăugat Nemoianu.
Executivii străini fac tot timpul referire la enormele oportunităţi pe care România le are, la forţa de muncă foarte bună, la tinerii care sunt extrem de motivaţi să ajungă în vârf, ceea ce face ca business-urile să crească. Însă din punctul lor de vedere, privind România din perspectiva unui cetăţean din vestul Europei, mediul politic este cu mult prea instabil pentru a genera investiţii, a mai spus Elena Antoneac de la Pirgroup.
„Discuţiile referitoare la creşterea cotei unice a generat deja o masă de isterie deoarece companiile îşi fac planificările financiare pentru anul 2014. În momentul în care nu ştii dacă cifrele guvernului se vor schimba sau nu peste noapte, nu poţi decât să faci o planificare fără să ştii la ce să te aştepţi“, a mai spus Elena Antoneac.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
