România are o expunere minimă la piaţa rusească, dar este vulnerabilă la presiunea importurilor din Occident. ”Este o adevărată ruletă rusească cu efecte ce pot fi nebănuite”

Producători de alimente şi fer­mierii români sunt expuşi pe piaţa rusească cu exporturi de numai 40 de mi­lioane de euro, din care 90% sunt acoperite de porumb, floarea-soarelui sau rapiţă, în cea mai mare parte seminţe hibrid folosite de fermieri în câmp şi nu ca marfă pentru industria alimentară. Alte câteva milioane de euro sunt acoperite de fructe, zahăr, făină, conserve şi băuturi.

„Este o adevărată ruletă rusească cu efecte ce pot fi nebănuite. Aproape 80% din exporturile producătorilor moldoveni de fructe se duceau în Rusia, acum vin către România pentru că s-a deschis comerţul. Polonia, cel mai mare producător european de mere, va căuta noi pieţe“, spune Emil Farago, fermier cu o livadă de circa 300 de hectare de meri şi afaceri de aproape 2 milioane de euro pe an.

Structura exporturilor româneşti de produse agroalimentare către Rusia este rudimentară, fiind acoperită în cea mai mare parte din mărfuri brute, în timp ce produsele ieşite de pe liniile fabricilor din industria alimentară reuşesc să cumuleze numai câteva sute de mii de euro/an.

În acelaşi timp, piaţa rusească este alimentată cu carne, băuturi, miere, ouă, făină sau furaje pentru animale de economii vest-europene precum Olanda sau Germania, dar şi de ţări „conectate“ tradiţional cu Rusia precum Lituania sau Letonia, dar şi Polonia.

„Comerţul cu Rusia a fost tot tim­pul foarte complicat,  au fost bariere la nivel sanitar-veterinar. Embargoul nu are un impact pentru că nu exportam în Rusia. Este treaba celorlalte ţări din UE să gestioneze unde îşi vor trimite produsele. Noi oricum importăm mult, este un echilibru“, spune şi Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Dacă la Bucureşti exportul de ali­mente cu valoare adăugată mare în Ru­sia nu a trecut de stadiul de proiect şi de discuţiile tehnice, pentru com­pa­niile eu­ropene pierderea raftu­rilor din re­tai­lul rusesc înseamnă pierderi de miliarde.

Numai carnea, băuturile, lactatele, ouăle şi mierea au însemnat anul trecut afaceri de 5 miliarde de euro în Rusia, adică 40% din valoarea tuturor produselor agroalimentare exportate în această piaţă de producătorii europeni.

Producătorii europeni de ali­mente, printre care şi cei români, s-au tre­zit peste noapte implicaţi într-un ade­vărat joc de şah politic ale cărui pri­me mişcări au fost cele economice. Esca­ladarea tensiunilor din Ucraina, alimentate de interesele ruseşti din zonă, au determinat Uniunea Euro­peană şi Statele Unite să impună sancţiuni Rusiei, iar în schimb Moscova a reacţionat prin in­terzicerea impor­turilor de alimente din Occident.

Prima mişcare a Rusiei, după anunţarea embargoului, a fost să îşi îndrepte privirea către furnizori de alimente mai puţini tradiţionali pentru a încerca să ţină în frâu creşterile de preţ ca urmare a diminuării semni­ficative a ofertei din piaţă. Astfel, primele ţări pe listă pentru a deveni noii furnizori de carne sau produse lactate pentru piaţa rusească sunt ţări din America de Sud precum Brazilia, Uruguay, Paraguay sau Argentina.