• Leu / EUR4.8831
  • Leu / GBP5.7936
  • Leu / USD4.8176
Eveniment

România are ştampila ratingului „investment grade“ pe toată linia. Scad costurile de finanţare?

România are ştampila ratingului „investment grade“ pe toată linia. Scad costurile de finanţare?

Autor: Claudia Medrega

20.05.2014, 00:07 778

Teoretic, un calificativ mai bun poate să se reflecte într-o îmbu­nătăţire a percepţiei investitorilor, în prime de risc de ţară mai scăzute, adică în costuri de finanţare de pe piaţă mai mici. Îmbunătăţirea ratingului României poate avea consecinţe pozitive şi pentru piaţa de capital.

Liviu Voinea, ministrul bugetului, a declarat că îmbunătăţirea ratingului României de către S&P va duce la scăderea costurilor de împrumut atât pentru stat, cât şi pentru companiile private sau persoanele fizice.

Percepţia României în ochii investitorilor străini de portofoliu, care cumpără titlurile de stat româneşti, era însă pozitivă înainte de decizia S&P, spun analiştii. Calificativul „junk“ acordat de S&P României ajunsese să fie în contradicţie cu situaţia concretă de pe piaţă, unde percepţia referitoare la România s-a îmbunătăţit considerabil.

Pieţele externe nu se mai uită la România ca la un plasament cu grad ridicat de risc, costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor fiind în scădere, după cinci ani de criză în care CDS-urile României urcaseră exploziv şi la peste 700 de puncte de bază.

CDS-ul României a continuat tendinţa de scădere după anunţarea deciziei S&P, coborând sub pragul de 150 de puncte de bază, la un minim istoric. Impactul anunţului asupra monedei naţionale a fost redus.

„Decizia S&P este una pozitivă, dar impactul asupra pieţelor financiare nu va fi unul semnificativ. Decizia era deja încorporată în preţuri. Decizia S&P a fost doar o confirmare a unor aşteptări care existau de mai mult timp. România este bine poziţionată în special în ochii investitorilor străini de portofoliu, cei care cumpără titluri de stat româneşti“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

CDS-urile şi costurile la care se împrumută statul au scăzut deja destul de mult. Costurile pot să mai scadă, dar nu legat neapărat de decizia S&P, ci mai degrabă de contextul internaţional, mai spune Dumitru.

Îmbunătăţirea ratingului ar putea să atragă investitorii mai precauţi, respectiv fondurile care nu pot să-şi plaseze banii în  ţările cu rating „junk“.

Analiştii atenţionează că trebuie atraşi pe lângă investitorii de portofoliu şi investitorii pe termen lung, adică investiţiile străine directe, iar pentru asta trebuie asigurată predictibilitate mediului de afaceri şi trebuie să apară rezultate ale reformelor structurale.

Standard & Poor’s a fost prima mare agenţie care a dat în toamna anului 2008 startul retrogradării României în categoria „junk“, nerecomandată investitorilor, şi este ultima care decide să îmbunătăţească ratingul României.

În urma deciziei S&P din 2008, România devenea singura ţară mem­bră a Uniunii Europene cu rating „junk“.

În ciuda îmbunătăţirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor şi a trei acorduri succesive cu FMI, S&P nu a creditat până acum România cu calificative mai bune, menţinând ratingul „junk“.

În noiembrie 2013, S&P a îmbunătăţit doar perspectiva ratingului României, de la „stabilă“ la „pozitivă“, şi a promis că există o şansă din trei ca ratingul să revină în categoria recomandată investitorilor („investment grade“) în acest an.

Acum, S&P consideră că România face progrese în reducerea îndatorării externe, iar consolidarea fiscală şi stabilitatea sectorului financiar continuă să fie pe calea cea bună.

Dar S&P avertizează că ratingul României ar putea să fie înrăutăţit dacă apar din nou dezechilibre externe, dacă slăbeşte stabilitatea sectorului financiar sau dacă deficitul bugetar va creşte semnificativ. Pe de altă parte, calificativul României poate să fie îmbunătăţit în situaţia în care programul de consolidare bugetară, reformă a finanţelor publice şi restructurare a companiilor de stat este implementat cu succes, fără schimbarea actualelor tendinţe privind dezechilibrele externe şi stabilitatea sectorului financiar.

Agenţia Moody’s a rămas conservatoare în toată această perioadă de criză, fiind singura agenţie care a menţinut calificativul României în liga „investment grade“. Recent, Moody’s a hotărât să îmbunătăţească perspectiva ratingului la stabilă, datorită îmbunătăţirii cadrului fiscal-bugetar, reducerii deficitului de cont curent şi diminuării riscurilor din zona euro asupra creşterii economice şi balanţei de plăţi.

Cea de-a treia mare agenţie de rating, Fitch, care ne-a retrogradat în „junk“ în toamna anului 2008, s-a înduplecat la jumătatea anului 2011 să ne dea biletul de trecere pentru categoria „investment grade“ majorând calificativul acordat României cu o treaptă.
 

Ce spun analiştii despre impactul deciziei S&P asupra costurilor de împrumut

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal

Decizia S&P este pozitivă, dar impactul asupra pieţelor financiare nu va fi unul semnificativ. Decizia era deja încorporată în preţuri. Nimeni nu cred că a fost surprins de decizia S&P. Îmbunătăţirea ratingului României nu mai putea să fie amânată, pentru că nu exista niciun motiv. Dar această decizie nu este în măsură să creeze o schimbare radicală de percepţie faţă de România. Decizia S&P a fost doar o confirmare a unor aşteptări care existau de mai mult timp. România este bine poziţionată în special în ochii investitorilor străini de portofoliu, cei care cumpără titluri de stat româneşti. Randamentele la titluri de stat au scăzut foarte mult în ultimele săptămâni. Ca să atragi şi investitori străini pe termen lung, adică investiţii străine directe, trebuie să livrezi în mod constant rezultate în materie de reforme structurale şi să asiguri predictabilitate mediului de afaceri. Iar cu modificările frecvente ale legislaţiei fiscale nu putem atrage investiţii străine directe. Investitorii străini au devenit mult mai pretenţioşi când se uită la o ţară atunci când decid o destinaţie de investiţii. Din păcate însă, în clasamentele internaţionale ale competitivităţii România nu stă foarte bine. CDS-urile şi costurile la care se împrumută statul au scăzut deja destul de mult. Costurile pot să mai scadă, dar nu legat neapărat de decizia S&P, ci mai degrabă de contextul internaţional.

Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank

Considerăm că revenirea României în categoria investment grade era justificată de o lungă perioadă de timp, iar percepţia ţării pe pieţele internaţionale era una pozitivă încă dinaintea deciziei S&P. În acest context, impactul pe termen scurt al deciziei S&P a fost unul redus: CDS-ul României a scăzut cu aproximativ 20 pb, iar leul s-a apreciat uşor. De asemenea, nu anticipăm ca statul să emită din nou obligaţiuni pe pieţele internaţionale în decursul anului curent. Decizia S&P va avea, însă, un impact pe termen lung, deoarece va permite investitorilor mai precauţi să investească în România şi va oferi o susţinere în eventualitatea în care se va deteriora situaţia din Ucraina.

Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen

România merită acest rating. Efectele nu pot fi decât pozitive. Decizia vine cu o întârziere semnificativă din punctul meu de vedere. Argumentele invocate acum au existat şi înainte cu un an sau doi. Mai trebuie adăugat faptul că evaluarea unui stat de către o agenţie de rating nu se reduce la dimensiunea economică, ci o include şi pe cea politică şi/sau geopolitică. Astfel, probabil că vor exista nedumeriri cu privire la ratingul acordat nouă, care este similar cu cel atribuit Rusiei. Rămân la aceeaşi părere de dinainte de criză: UE are nevoie de propria agenţie de rating.

Analiştii de la Erste Bank

Decizia vine cu întârziere faţă de evoluţiile economice din România sau cu deciziile similare luate de alte agenţii de rating. Pieţele au recunoscut reechilibrarea solidă a economiei României mult mai devreme şi, prin urmare, decizia este în mare măsură deja inclusă în preţ. Ne aşteptăm la un impact pozitiv asupra randamentelor eurobondurilor româneşti şi asupra cursului leu/euro pe termen scurt.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8831
Diferență: -0,1595
Ieri: 4.8909
Azi: 4.8176
Diferență: 1,53
Ieri: 4.7450
Azi: 5.7936
Diferență: 0,416
Ieri: 5.7696
Azi: 5.0705
Diferență: 0,6451
Ieri: 5.0380