Eveniment

România are cea mai redusă rată de recuperare economică din UE. De ce? Unde sunt banii de salvare, de ce nu se văd rezultatele, sau banii nu au ajuns unde trebuia să ajungă pentru susţinerea economiei? În doar 8 luni, datoria publică a crescut cu nu mai puţin de 75 mld. lei

Roxana Mircea, owner al REI Finance Advisors

Roxana Mircea, owner al REI Finance Advisors

Autor: Iulian Anghel

21.11.2020, 10:48 7649

După aproape cinci luni de la prezentarea planului de relan­sa­re economică anunţat la da­ta de 1 iulie 2020 de către pre­şedintele Klaus Iohannis, prin care IMM-urile urma să primească granturi pen­tru capital de lucru în valoare de 2.000 de euro, niciun cent nu a ajuns la firme, acum, la jumătatea lui noiembrie. Companiile occi­den­tale au primit ajutoare de supravieţuire de zeci de miliarde de euro, la o simplă cerere. Cifrele nu aveau cum să nu fie reflectate de statistici.

„Cei 2.000 de euro nu au ajuns încă la oa­meni, înţelegem că vor intra la finalul acestei săp­tămâni aceşti bani. Au fost circa 29.000 de microîntreprinderi înscrise, care urmează să pri­mească 2.000 de euro. Programul a fost lan­sat în vară, dar sperăm să vină şi ne dorim o agilizare a acestor proiecte, mai ales în contextul actual“, spune Roxana Mircea, owner al REI Finance Advisors.

Sute de miliarde de euro au aruncat gu­ver­nele Uniunii Europene în arenă pentru a-şi sal­va economiile. România, în această aven­tură a salvării, şi-a majorat deficitul bugetar la 10% din PIB, şi-a crescut datoria publică cu 75 mld. lei, în doar opt luni din an, şi este dispusă să împru­mute, în 2020, până la 150 de mld. lei, o sumă in­credibilă. Şi încă pe atât, în anul ce vine. Unde sunt banii de salvare, de ce nu se văd în rezultate? Sau banii nu au ajuns unde trebuia să ajungă, pentru susţinerea economiei?

Nicio declaraţie oficială nu poate ascunde rea­litatea că economia României este cel mai slab performantă economie din UE în această criză. Datele Eurostat arată că România a avut una dintre cele mai mari scăderi din UE şi are cea mai înceată revenire, de la izbucnirea crizei medicale încoace.

Privită comparativ, creşterea de 5,6% în T3 la T2 nu înseamnă deloc o revenire puternică, cum susţin preşedintele Klaus Iohannis şi miniştrii săi.

În T2, faţă de T1, Europa a scăzut, pe medie, cu 11,4%. România a scăzut cu 12,2%.

În T3, faţă de T2, media de revenire a Uniunii Europene a însemnat un plus în PIB de 11,6%. Pentru România, plusul este de doar 5,6%. Cu alte cuvinte, UE a recuperate (pe medie), în al treilea trimestru, întreaga cădere din trimestrul al doilea faţă de trimestrul întâi. Dar România a recuperate doar 46% din această scădere.

Şi, totuşi, România s-a împrumutat, în această vreme, de 75 mld. lei şi se va mai împrumuta cu încă 50 de miliarde de lei până la final de an. Pe ce s-au dus banii, dacă ei în economie nu se văd?

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO