România a absorbit 2,3 miliarde de euro din cele 9,2 mld. euro de fonduri UE alocate pentru proiecte de infrastructură mare prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, atingând un nivel al absorbţiei de 25%.
„Noi punem problema constructiv – ce putem face de acum înainte. Noi trebuie să avem o abordare din punctul de vedere al finanţatorului, să ne asigurăm că banii primiţi de la Uniunea Europeană sunt direcţionaţi către aceste proiecte şi că servesc nişte nevoi care vor crea un impact real în economie. Avem 30% dintre plăţi efectuate către beneficiarii Programului Operaţional Infrastructură Mare, parte ce include şi prefinanţarea primită de la UE. Nevoia masivă a României este de a investi în înfrastructura publică şi în infrastructura mare“, a declarat Roxana Mînzatu, ministrul fondurilor europene, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică.
„Beneficiarul principal al proiectelor finanţate în zona de infrastructură este CNAIR. Proiectul pe centura orbitală a Bucureştiului este aprobat de Comisia Europeană pentru finanţare. Acest proiect nu exista în masterplanul de transport. Avem finanţare aprobată şi pe componenta de metrou din Bucureşti – magistrala 5 aproape se finalizează, iar magistrala 6 este într-o fază incipientă“, a adăugat Mînzatu.
Magistrala 5 de metrou, Drumul Taberei – Eroilor, va fi gata în luna decembrie a acestui an după opt ani de lucrări, declara Dumitru Şodolescu, directorul general al Metrorex. Secţiunea Eroilor – Piaţa Iancului aferentă magistralei 5 de metrou va avea 4,5 kilometri şi 6 staţii, respectiv Haşdeu, Cişmigiu, Universitate, Calea Moşilor, Traian, Piaţa Iancului. „Recent, am avut pe masă o ordonanţă legată de contestaţii, licitaţii, autorizaţii de construcţii care întârzie de cele mai multe ori lucrările, iniţiată de ministrul transporturilor, Răzvan Cuc. Această ordonanţă vizează urgentarea investiţiilor, depăşirea momentului în care s-a contestat o lucrare şi eliberarea autorizaţiilor de construcţie. Întârzierile legate de licitaţii sau de autorizaţiile de construcţii care nu sunt eliberate ne impactează şi pe noi pentru că nu primim facturi pe care să le rambursăm“, afirmă ministrul fondurilor europene.
Şapte dintre cele zece cele mai mari proiecte de infrastructură finanţate prin fonduri europene sunt în Transilvania.
Printre cele mai mari zece proiecte de infrastructură după valoarea rambursată, la nivel naţional, sunt cele pentru construcţia tronsonului de cale ferată Frontiera Curtici – Simeria (1,7 mld lei), construcţia autostrăzii Sebeş - Turda (892 mil. lei), construcţia autostrăzii Lugoj – Deva, loturile 2, 3 şi 4 (852 mil. lei), construcţia magistralei 5 a Metrorex (781 mil. lei), construcţia Autostrăzii Târgu-Mureş - Ogra - Câmpia Turzii (712 mil. lei), reabilitarea tronsonului Simeria – Coşlariu (692 mil. lei), reabilitarea tronsonului Sighişoara – Coşlariu (606 mil. lei) şi construcţia autostrăzii Cluj Vest (Gilău) – Nădăşelu (273 mil. lei).
Dintre cele mai mari zece proiecte de infrastructură finanţate în actualul program, fondurile europene accesate pentru reabilitarea tronsoanelor de cale ferată însumează aproximativ 3 mld. de euro. Restul proiectelor din top 10 se apropie de o valoare de 4 mld. de euro.
Ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, declara, în luna aprilie, că anul acesta vor fi finalizate lucrările de modernizare pe 160 de kilometri de cale ferată pe tronsonul Coşlariu - Simeria al coridorului 4.
În prezent în România se poate circula pe calea ferată cu 160 km/h pe numai 3,8% din reţea. Viteza medie la nivel naţional pe calea ferată este de 42 km/h pentru trenurile pentru pasageri şi 15 km/h pentru cele de marfă.
