„România competitivă“. Guvernul trasează proiectul de ţară în ziua în care dă afară patru miniştri

Lansarea proiectului de ţară „România competitivă“, o strategie aşteptată cu mare interes, menită să ajute la reducerea decalajelor economioce pe care le are România în raport cu restul statelor europene, a început cu stângul.

Ieri-dimineaţă, premierul Dacian Cioloş anunţa, într-un cadru festiv, că se lucrează intens la o strategie economică pentru anul 2020, însă documentul PDF prezentat s-a dovedit a fi de fapt un rezumat de 16 pagini plin de generalităţi şi nu de măsuri concrete care să ajute la accelerarea creşterii economice. În plus, ieri-seară, dintr-o lovitură, premierul a anunţat plecarea din guvern a patru miniştri respon­sa­bili de domenii strategice din proiectul de ţară: IT&C (Marius Bostan – Comunicaţii), învăţământ (Adrian Curaj – Educaţie), diaspora (Dan Stoenescu - Departamentul Românilor de Pretutindeni) şi infrastructură (Dan Costescu – Transporturi – care a plecat prin demisie).

„România competitivă”, fişierul prezentat ieri, abundă în generalităţi de tipul: „educaţia este un factor esenţial cu impact direct asupra economiei prin rolul determinant pe care îl are în pregătirea forţei de muncă pentru a răspunde cerinţelor actuale ale pieţei”, „sănătatea populaţiei este esenţială pentru productivitatea economică”, „investiţiile sunt vitale pentru dezvol­tarea economiei“, „piaţa de capital este un barometru al maturităţii economice sau „infrastructura de transport joacă un rol esenţial în conectarea regiunilor de dezvoltare, a spaţiului urban de rural şi deschide România pieţelor externe“.

Specialiştii spun că nu de strategii a dus lipsă ţara până acum, ci de măsuri concrete care să stimuleze creşterea economică.

„Ideea în sine de a avea o strategie articulată care să aibă şi un consens politic în direcţia îmbunătăţirii competitivităţii economice cu scopul de a accelera creşterea economică sus­tenabilă este o idee generoasă. Dar de la idee până la practică e cale lungă. Ce vedem în momentul de faţă e un document general, sunt doar idei generale, nu văd măsuri concrete, nu ştiu dacă există şi un document mai mare“, a spus Ionuţ Dumitru, preşe­dintele Consiliului Fiscal.

Deşi a fost făcut public doar fişierul de prezentare a pro­iectului „România com­petitivă“, reprezentanţii gu­ver­nului susţin că ar exista documente de lucru cu măsuri propuse pentru fiecare domeniu, doar că nu sunt făcute publice.

„România competitivă“ este strategia de ţară pentru care şi-au reunit „know-how“-ul experţi din Administraţia Pre­zi­den­ţială, Guvern, Banca Naţională şi Aca­demia Română, iar tot ieri a fost prezentat şi un calendar al consultărilor în care se vor dezbate măsurile care trebuie luate pe fiecare domeniu prioritar din acest proiect.

„Documentul publicat astăzi (ieri - n. red.) este un set de principii generoase. Dar nu de strategii am dus lipsă până acum, ci de măsuri concrete. Important este să agreăm nişte măsuri concrete pe care politicul să le accepte la o scară cât mai largă posibil şi să le şi implementeze. Să nu ne imaginăm că guvernul de tehnocraţi va implementa lucrurile pe care şi le propune pentru o strategie pe termen mediu şi lung, acest lucru va fi făcut de guvernele politice care vor urma. Deci e nevoie de consens politic pentru a asigura implementarea acelei strategii pe un orizont mai lung de timp. Dar pentru asta trebuie să vedem care sunt măsurile concrete“, a mai spus Ionuţ Dumitru. El a admis totuşi că efortul de a pune laolaltă toţi stakeholderii implicaţi şi mai ales partidele politice pentru a avea un consens pentru o strategie pe termen lung este o idee bună, dar că guvernul trebuie să arate şi care sunt propunerile pentru măsurile efective care vor duce la atingerea ţintelor din proiect.

Totodată, ieri s-a prezentat şi un ca­lendar al consultărilor care vor avea loc între oficiali şi specialişti (economişti, pro­fe­sori, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai par­ti­delor politice). Discuţiile vor avea loc de trei ori pe săptămână, în perioada iulie - sep­tembrie, la Casa Academiei. Domeniile strategice pentru care se vor purta discuţii în vederea adoptării unor măsuri cu impact economic sunt: debirocratizarea, agri­cultura, achiziţiile publice, sănătatea, sectoarele creative, IT&C, educaţia, cerce­tarea-dezvoltarea, diaspora, natalitatea, in­frastructura de transport, cadastru, fonduri europene, piaţa de capital, eficienţa ener­getică şi investiţiile directe. De remarcat însă că nu există pe agenda publică un capitol dedicat industriei.

În forma actuală, cu grafică şi cu ilustraţii asemănătoare cu prezentările de business din multinaţionale, dar cu un text plin de generalităţi, PDF-ul care rezumă viziunea proiectului de ţară este doar un exerciţiu îndepărtat de viaţa companiilor, spun specialiştii.

„Să avem o startegie de ţară axată pe economie în principal este util şi necesar, chiar dacă deocamdată prezentarea proiec­tu­lui a luat în considerare toate domeniile vieţii economice şi sociale. Însă ca să poţi sus­ţine sănătatea, educaţia, cultura, apă­rarea, ai nevoie de bani, bani care vin de la bugetul de stat din taxe şi impozite. Dacă nu pui problema cine sunt plătitorii de taxe şi im­pozite şi cum faci ca ei să producă mai mult, degeaba faci planuri. Deocamdată, pro­iectul de ţară mi se pare un exerciţiu în­de­părtat de economia reală. Din ceea ce s-a pre­zentat am remarcat că este prea puţin im­pli­cată economia în preocupările celor care au elaborat strategia. (...) După anii de de­zin­dustrializare forţată, putem, de exemplu, să încercăm să vedem care sunt lan­ţurile va­lorice care se refac“, a explicat Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Serviciilor Pri­vate din România şi secretar ge­neral al Aso­ciaţiei Oamenilor de Afaceri din Ro­mânia. El a spus că un capitol men­ţionat în prezentare este legat de re­sursele naturale, însă întrebarea la care ar trebui să răs­pundă o strategie este dacă Ro­mânia va ex­ploata resursele naturale în forma lor brută, iar acestea se fie prelucrate în alte state sau să încerce să refacă lanţurile va­lo­rice pentru a vinde produse la o valoare mai mare.

Măsurile încă necunoscute din proiectul de ţară au un cost de 16,9 mld. euro pe 5 ani

Prezentarea de 16 pagini a proiectului de ţară „România competitivă“, lansat ieri în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului, rezumă o „viziune“ pentru anul 2020 care ia în calcul 90 de măsuri (care nu au fost prezentate) apli­cabile în 16 domenii de activitate. Rezultatul acesor măsuri s-ar concretiza într-o creştere economică de 5% pe an, iar PIB-ul per capita ar ajunge la 70% din media UE.

„Acest document îmbină caracterul aspiraţional (unde vrem să ajungă România pe termen mediu) cu cel tehnic (care sunt măsurile necesare pentru atingerea acestui scop). Efortul bugetar cumulat pe o perioadă de cinci ani presupus de aplicarea tuturor măsurilor prezentate a fost estimat la 16,9 miliarde euro (circa 10,5% din PIB pentru o perioadă de 5 ani)“, se arată în fişierul în format PDF publicat ieri pe site-ul guvernului.

În prezentarea proiectului se mai precizează faptul că trebuie urmărită o cât mai bună valorificare a factorilor care intră în componenţa PIB-ului potenţial - capital, forţă de muncă, productivitate (inclusiv capital natural), aceasta fiind singura cale de a stimula în mod sustenabil o creştere economică de la 3% la 5% anual.

„Aceasta ar putea duce România la un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor la puterea de cumpărare standard la un echivalent de aproximativ 70% din media UE în anul 2020 (luând în calcul un nivel de creştere de 2% anual la nivelul Uniunii Europene)“, se mai arată în prezentarea proiectului.

În 2015, PIB-ul per capita exprimat în PPS (calculat la paritatea puterii de cumpărare) a fost de 57% din media statelor din Uniunea Europeană, în condiţiile în care în urmă cu 5 ani era de  50%, potrivit datelor Eurostat.

Şi discursurile oficialilor au fost pline de clişee

Dacian Cioloş, prim-ministru, Guvernul României

Vă propunem spre dezbatere şi desigur concretizare în urma acestor dezbateri proiectul „România competitivă“. Nu întâmplător îl lansăm acum, pentru că în aceste luni guvernul a pus baze solide pentru majoritatea condiţiilor esenţiale, astfel ca acest proiect să poată demara (…). Între aceste demersuri (...) se numără pachetul de simplificare şi debirocratizare pe care l-am adoptat săptămâna trecută în guvern şi care poate sta la baza unui alt mod de a face administraţie publică în raport cu cetăţeanul şi cu mediul de afaceri. Am lansat, totodată, un nou pachet de legi privind achiziţiile publice, finalizat şi el, o nouă paradigmă bazată pe transparenţă şi eficienţă în cheltuirea fondurilor publice, o piaţă care reprezintă peste 15 miliarde de euro, am lansat, totodată, facilităţi fiscale pentru toţi cei care lucrează în centrele de cercetare aplicată şi dezvoltare tehnologică, ingineri sau cercetători, astfel am decis în guvern să eliminăm, începând cu luna august, impozitele şi taxele pe salarii pentru cercetători şi cei care lucrează în cercetare şi dezvoltare, ceea ce înseamnă o creştere proporţională a veniturilor acestora.

Klaus Iohannis, Preşedintele României

România are un tablou macroeconomic bun, cu prognoze de creştere economică favorabile, de circa 4% anual, în condiţii de stabilitate monetară şi financiară. Este însă important să extindem premisele sustenabilităţii, pentru a avea o creştere economică sănătoasă şi durabilă.

Am traversat o criză economică severă, iar România încă stă confortabil, cu o datorie publică aflată sub 40% din PIB. Cu toate acestea, să nu acredităm dezvoltarea pe datorie, care poate deveni oricând nesustenabilă, şi nici să neglijăm, din acest punct de vedere, povara deficitelor bugetare.

Mugur Isărescu, guvernator, Banca Naţională a României

Nu pot decât să salut faptul că proiectul de strategie despre care vorbim astăzi tratează cu atenţia cuvenită calitatea instituţiilor, considerând-o un factor indispensabil al dezvoltării economice pe termen lung. Nu doar mărimea impozitelor contează, ci şi povara birocraţiei, domnia legii, timpul şi costurile cu obţinerea de avize şi autorizaţii. Politicile destinate mediului de afaceri trebuie să ofere soluţii structurale, care să aducă transparenţă, predictabilitate şi competitivitate.

Noile feţe din Cabinetul Cioloş

Guvernul are de ieri patru noi membri după o remaniere, aşteptată de altfel, făcută de premierul Dacian Cioloş:

Un ministru de la Renault

Noul ministru al transporturilor Petru Sorin Buşe (57 de ani), care l-a înlocuit pe Dan Costeascu, are o experienţă de 25 de ani în industria auto globală, între septembrie 2010 şi mai 2015 fiind vicepreşedinte al Inginerie Renault Globale şi directorul general al Renault Techno­logie Roumaine (RTR).

Anterior, tot în cadrul grupului Renault, în perioada iulie 2009 – septembrie 2010 a fost director general adjunct al RTR, iar în perioada septembrie 2008 – iunie 2009, inginer şef adjunct pentru Rusia.

Între anii 1996 şi 2008 a lucrat pentru Toyota Motor Manufacturing Canada. Emigrat în Canada în perioada 1990 - 1996, Buşe a lucrat în industria, automobile nord-americană, prestând şi servicii de inginerie contracte de General Motors. În perioada 1985 – 1990 a fost inginer la Electronica Bucureşti.

De la conducerea Universităţii Bucureşti la conducerea Educaţiei

Mircea Dumitru, minis­trul educaţiei în locul lui Adrian Curaj, este profesor univer­istar, rector al Universităţii din Bucureşti. În perioada 2000-2008 a fost decan al Facultăţii de filosofie, Universitatea din Bucureşti. Este doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti şi doctor în filosofie al Tulane University, New Orleans, Louisiana, SUA.

Mâna dreaptă a premierului, la Comunicaţii

Dragoş Tudorache, şeful cancelariei primului-ministru, va prelua interimar portofliul Comunicaţiilor în locul lui Marius Bostan. Tudorache este unul dintre oamenii aduşi de la Bruxelles de premierul Cioloş şi este considerat mâna sa dreaptă. A fost, de-a lungul carierei, şef de unitate coordonare şi strategie la Direcţia Generală pentru Afaceri Interne a Comisiei Europeane, şef de unitate, director executiv al Agenţiei eu-LISA (2012), Mari Proiecte IT sau coordonator facilitatea Schengen, la DG Justiţie.

Diplomat „pentru toţi românii“

Maria Ligor, diplomat de carieră, este ambasadorul României în Canada şi preia portofoliul „românilor de pretutindeni“ de la Dan Stoenescu. A mai fost ambasador în Regatul Spaniei şi reprezentant permanent pe lângă Organizaţia Mondială a Turismului. A mai fost director general pentru afaceri europene în Ministerul Afacerilor Externe în timpul negocierilor de aderare la UE.