Eveniment

România este cu 7 ani în urma Poloniei la capitolul intermediere financiară

România este cu 7 ani în urma Poloniei la capitolul intermediere financiară

Foto: Shutterstock

Autor: Andra Oprescu

01.07.2014, 00:05 623

Gradul de intermediere financiară  plasează România cu 7 ani în urma Poloniei, iar ponderea depozitelor negu­vernamentale în PIB arată că România are un decalaj de 10 ani faţă de Polonia la acest capitol, chiar dacă orientarea spre produsele de economisire a crescut după criza financiară, reiese dintr-o analiză a BCR.

Salariile mici şi gradul de bancarizare foarte redus, în special în mediul rural, fac populaţia din România mult mai puţin orientată spre economisire decât cea din Polonia.  Anterior crizei financiare, creditele acordate românilor au crescut mult mai rapid decât depozitele, iar acest lucru produce efecte şi în prezent.

Creşterea puternică a creditării în România din perioada anterioară crizei financiare a vizat în special creditele acordate în valută. Sectorul bancar din România s-a bazat de două ori mai mult pe creditele în valută decât Polonia. Creditele în valută au depăşit 50% din totalul creditelor neguvernamentale în 2007, ajungând aproape de 65% în 2010-2011.

Explozia creditării în valută a avut la bază ratele nominale ridicate la creditele acordate în lei, precum şi variaţiile mari şi impredictibile ale dobânzilor.

Riscul valutar a fost ignorat de cei care au accesat credite în acea perioadă, din cauza aşteptărilor pozitive cu privire la economia locală.

În Polonia creditele valutare nu au depăşit niciodată 37% şi au coborât în prezent sub 30% ca urmare a unei rate a dobânzii mai scăzute şi mai stabile la creditele acordate în moneda naţională.

De asemenea, creditele acordate în România în perioada de boom au fost predominant credite de consum. Creditele ipotecare au fost mult mai puţine şi majoritatea acordate în euro, creditele ipotecare în lei fiind aproape inexistente.

În prezent, creditele ipotecare au o valoare de peste cinci ori mai mică în România decât în Polonia, dar există şanse ca acest decalaj să fie recuperat în următorii zece ani, conform estimărilor din raportul BCR.

În ultimii ani, românii au început să se reorienteze către creditele ipotecare, iar dezvoltarea acestor credite poate încuraja şi economisirea în rândul celor care intenţionează să cumpere o locuinţă în viitor, băncile cerând un avans pentru aceste produse.

Pe de altă parte, nu la fel de optimiste sunt aşteptările de creş­tere a creditelor de consum. Pentru creşterea  sustenabilă a acestora  este nevoie de creşterea venitului disponibil al populaţiei. Gradul de îndatorare, calculat ca raport între creditele de consum per capita şi salariul lunar, este mai mare în România decât în Polonia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că salariul net în România este în prezent cu 13 ani în urma celui primit de polonezi. Perspectivele de creştere a salariilor nu sunt optimiste având în vedere reforma lentă a sistemului de educaţie şi lipsa orientării spre domenii înalt tehnologizate, ceea ce va duce, probabil, la adâncirea decalajului salarial dintre cele două ţări.

În ceea ce priveşte creditele către companii, estimările arată că acestea vor avansa mai lent decât cele de retail. Cre­ditele acordate către segmentul corporate au un nivel similar cu cel din Polonia şi o creştere a creditării către această zonă necesită creşterea PIB. Această creştere ar putea fi finanţată prin atragerea de fonduri europene, o colectare mai bună a impozitelor sau listarea companiilor la bursă. Un motor important al creşterii economice  ar putea fi creşterea productivităţii în agricultură, energie sau transporturi publice.

„Potenţialul de convergenţă al României este de natură să rămână valid, ca urmare a unei traiectorii de dezvoltare similară cu cea din Polonia. Trebuie însă ca România să nu mai piardă nicio oprtunitate, să îşi consolideze brandul de ţară şi să urmeze politici publice coerente în scopul creşterii actractivităţii pentru investitori. Nu în ultimul rând, rămâne crucială reforma educaţiei şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene“, a spus Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.

 
 

România vs. Polonia prin prisma unor indicatori macro -  viziunea BCR

- Deşi România şi Polonia au pornit de la un nivel similar al PIB per capita în 1989, România este în prezent cu 7 ani în urma Poloniei în privinţa acestui indicator, acelaşi decalaj existând şi la exporturile de bunuri per capita

- Investiţiile străine directe arată că România este cu 5 ani în urma Poloniei

- Inflaţia în Polonia a fost mai puţin volatilă decât cea din România odată ajunsă la o singură cifră, ceea ce s-a întâmplat cu 6 ani înaintea României

- În ultimii ani leul a fost de două ori mai puţin volatil decât zlotul polonez, cu preţul unor variaţii mari ale dobânzilor la lei

- Volatilitatea dobânzilor reale sugerează că BNR a reacţionat mai lent în faţa modificării inflaţiei decât bancă centrală a Poloniei

- Creditele au crescut mai rapid decât depozitele înaintea crizei financiare, iar acest lucru produce efecte şi în prezent

- În România, creditele ipotecare sunt mai bine poziţionate pentru o creştere viitoare în comparaţie cu cele de consum

- Creditele în retail este de aşteptat să crească mai mult decât cele către companii, care ar putea avansa în linie cu PIB-ul nominal.

AFACERI DE LA ZERO