Reducerea TVA de la 24% la 9% pentru produsele agricole, măsură avută în vedere de Guvern pentru 2013, ar putea să ducă la creşterea puterii de cumpărare, descurajarea evaziunii fiscale şi susţinerea producătorilor agricoli locali, însă consumul poate fi stimulat dacă ajustarea se va regăsi şi în preţurile la raft ale produselor, nu doar în marjele de profit ale producătorilor şi comercianţilor, spun consultanţii fiscali.
Premierul Victor Ponta a declarat că susţine ideea introducerii unui TVA diferenţiat - un TVA de 24%, din care 9% să fie reţinut pentru bugetul de stat şi 15% să fie rambursat producătorului, în măsura în care, evident, prezintă facturi şi în măsura în care toate operaţiunile comerciale sunt făcute în mod legal şi înregistrate fiscal. Deocamdată, nu este clară modalitatea de aplicare şi modul în care Ministerul Finanţelor va administra acest sistem, ştiute fiind întârzierile din trecut la rambursările standard de TVA.
Reprezentanţii patronatelor din industria alimentară consideră că reducerea TVA pentru alimentele de bază la 9% va duce la o scădere a preţurilor acestor produse cu 15% şi la diminuarea semnificativă a evaziunii fiscale, potrivit Mediafax.
Intenţii privind reducerea TVA la alimente există de câţiva ani, fiind elaborat la un moment dat şi un proiect de lege în acest sens. Însă, cei care s-au perindat pe la guvernare au susţinut că o astfel de măsură nu ar duce la scăderea preţurilor la alimente şi nu ar avea acoperire bugetară, o astfel de iniţiativă nefiind încurajată nici de FMI.
"Pentru consumatori, reducerea cotei TVA la produsele alimentare ar trebui să reprezinte o veste bună. În contextul economic dificil pe care îl traversăm, aceasta s-ar traduce, în principiu, într-o creştere a puterii de cumpărare. Efectul acestei reduceri depinde, cu toate acestea, de procentul din reducerea cotei TVA pe care magazinele, comercianţii cu amănuntul, etc. îl transferă consumatorilor prin intermediul preţurilor cu TVA inclusă. Consumatorii ar beneficia în cea mai mare măsură de această reducere dacă magazinele, comercianţii cu amănuntul, etc. ar păstra preţurile fără TVA la un nivel constant", spune Jean-Marc Cambien, partener impozite indirecte al Ernst & Young România.
De exemplu, dacă preţul unui produs este de 124 lei (adică 100 lei+ 24 lei TVA), consumatorul ar beneficia în cea mai mare măsură dacă preţul net al produsului rămâne 100 lei, având în vedere că, după reducerea TVA la 9%, produsul respectiv ar costa 109 lei (adică 100 lei + 9 lei TVA).
Reprezentantul Ernst & Young atenţionează că trebuie avut în vedere şi impactul potenţial asupra veniturilor la bugetul statului. "Reducerea cotei TVA la produsele alimentare ar putea implica reducerea în mod corespunzător a veniturilor la bugetul statului. Pentru putea a ajunge la o concluzie fermă în acest sens şi a estima dimensiunea acestui impact, trebuie luate în considerare o multitudine de aspecte."
Şi Daniel Anghel, partener, Consultanţă fiscală, PwC România, spune că măsura introducerii unei cote de TVA reduse pentru produsele agricole ar avea efecte benefice atât în plan economic, cât şi sub aspect social. Dar, atenţionează că este nevoie de evaluarea impactului bugetar al acestei măsuri şi de acordul prealabil al Fondului Monetar Internaţional înainte de punerea sa în aplicare.
"În plan economic, aceasta va duce la stimularea producătorilor agricoli locali, descurajarea evaziunii fiscale în acest sector şi creşterea consumului. Pentru a duce însă cu adevărat la creşterea consumului, este nevoie ca această cotă diferenţiată de TVA să se regăsească şi în preţul la raft al produselor, nu doar într-o marjă mai mare de profit pentru producători şi comercianţi", a explicat Anghel.
În plan social, măsura va reprezenta un bine-venit sprijin pentru consumatorii care au fost puternic afectaţi în ultimii ani de combinaţia dintre deprecierea leului în raport cu principalele valute internaţionale, inflaţie, majorarea TVA de la 19 la 24% şi creşteri salariale sub nivelul inflaţiei, crede reprezentantul PwC.
"Cotele reduse de TVA pentru alimente diminuează inegalitatea socială, ajutând într-o proporţie mai mare gospodăriile cu un nivel redus al veniturilor, pentru că bugetul de consum al acestei categorii de populaţie este constituit într-o mai mare măsură din produse alimentare."
Aproape toate statele europene aplică niveluri reduse de TVA pentru alimentele de bază, acestea situându-se între 0% în Marea Britanie şi 14% în Cehia. Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, toate aplică niveluri reduse de TVA. În Ungaria se aplică TVA de 5% şi 18% pentru diferite categorii de produse alimentare şi pentru diferite servicii. În Polonia, cota de TVA pentru produsele alimentare este de 5%. În Cehia de 14%, în Bulgaria de 9%, iar în Slovenia de 8,5%, a spus Anghel.
Potenţialele riscuri asociate adoptării unei astfel de cote reduse de TVA pentru alimente ţin de costurile administrative ale acesteia.
Ce spun patronatele
Reprezentanţii patronatelor din industria alimentară consideră că reducerea TVA pentru alimentele de bază la 9% va duce la o scădere a preţurilor acestor produse cu 15% şi la diminuarea semnificativă a evaziunii fiscale, potrivit Medfiafax. "Un prim efect ar fi creşterea încasărilor bugetare. Se va reduce evaziunea fiscală la pâine de la 60%, cât este în prezent, la 15-20%", a declarat Aurel Popescu, preşedintele patronatului Rompan din industria panificaţiei. El a adăugat că preţurile alimentelor de bază, printre care şi pâinea, se vor micşora cu 15%. Şi Sorin Minea, preşedintele patronatului din industria alimentară Romalimenta, crede că preţurile la mâncare vor scădea. "La aplicarea TVA preţurile alimentelor pentru care acesta se va diminua vor scădea cu 15%. Cu ceva vreme înainte de aplicare se va opri creşterea preţulurilor, după care acestea vor scădea", a spus Minea. El crede, de asemenea, că reducerea TVA va determina scăderea evaziunii fiscale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
