• Leu / EUR4.9437
  • Leu / GBP5.6284
  • Leu / USD5.0679
Eveniment

România, Germania şi Franţa au pus la Berlin bazele unei platforme de ajutor pentru Republica Moldova. Primele finanţări, 71 mil. euro

România, Germania şi Franţa au pus la Berlin bazele unei platforme de ajutor pentru Republica Moldova. Primele finanţări, 71 mil. euro

De la stânga la dreapta: Bogdan Aurescu, ministrul de externe al României; Natalia Gavriliţă, prim-ministrul Republicii Moldova; Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei; Jean-Yves Le Drian, ministrul de externe al Franţei.

Autor: Răzvan Botea

06.04.2022, 00:07 221

Cu toate că România şi-ar putea asuma coordonarea intervenţiei europene pentru sprijinirea celei mai expuse ţări din Europa de Est la valurile de refugiaţi - Republica Moldova -, prima conferinţă pe această temă a avut loc la Berlin.

România, Germania şi Franţa au demarat ieri, la Berlin, o platformă de ajutor pentru Republica Moldova şi un plan în valoare de 71 de milioane de euro. Republica Moldova, ţară cu 2,5 milioane de locuitori, trebuie să facă faţă unui val de refugiaţi fără precedent. Raportat la populaţie, Moldova a primit cei mai mulţi refugiaţi din Europa, iar efortul bugetar, pentru o ţară cu veniturile Moldovei, este uriaş.

„România oferă ajutor bilateral Moldovei deja. Un pachet de ajutor de 100 de milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare, care vor fi demarate în curând. De asemenea, sporim ajutoarele materiale - peste 22 de tone de ajutoare pentru refugiaţii aflaţi în Republica Moldova, carburant în valoare de 8 milioane de euro. Vorbim şi de un ajutor bugetar în valoare de 10 milioane de euro. Am susţinut constituirea grupului de ajutor pentru Republica Moldova la nivel european, pentru acţiuni coordonate de ajutorare“, a spus, după conferinţa de la Berlin, ministrul de externe al României Bogdan Aurescu.

Această platformă de sprijin pentru Republica Moldova, creată cu scopul unui răspuns coordonat al României, Germaniei şi Franţei la criza umanitară din Moldova, vine în momentul în care ţara trebuie să facă faţă unui val de refugiaţi foarte mare raportat la populaţia sa de 2,5 milioane de locuitori. De asemenea, cheltuiala bugetară este uriaşă, pentru un buget de stat cu venituri de 12 miliarde de lei româneşti.

Cu toate că România şi-ar putea asuma coordonarea intervenţiei europene pentru sprijinirea celei mai expuse ţări din Europa de Est la valurile de refugiaţi - Republica Moldova -, prima conferinţă pe această temă a avut loc la Berlin. Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne au explicat pentru ZF că evenimentul a avut loc la Berlin şi nu la Bucureşti pentru că discuţia iniţială despre acest eveniment s-a purtat tot în Germania. Ministrul Bogdan Aurescu a spus, în conferinţa de presă, că următoarea conferinţă pe tema ajutorului pentru Republica Moldova va avea loc la Bucureşti.

În acest moment sunt aproape 100.000 de refugiaţi ucraineni pe teritoriul Republicii Moldova, iar de la începutul crizei au intrat în Moldova aproape 400.000 de ucraineni. Spre comparaţie, în România, ţară care are, oficial, 19 milioane de locuitori, au intrat circa 620.000 de refugiaţi ucraineni. Efortul bugetar este de asemenea semnificativ, pentru o ţară cu venituri anuale de 12 miliarde de lei (50 de miliarde de lei moldoveneşti) în 2021. Spre comparaţie, veniturile bugetului de stat în România au fost de 323 miliarde lei.

„Participanţii la conferinţa de astăzi au căzut  de acord ca un număr de 12.000 de refugiaţi ucraineni din Repubica Moldova să fie mutaţi. Modul de mutare a început să fie pus în acţiune astăzi. Vom oferi 71 de milioane de euro ajutor şi vom sprijini Moldova în ceea ce priveşte securitatea şi independenţa energetică“, a spus Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei, în conferinţa de presă comună cu ministrul român de externe, Jean-Yves Le Drian, ministrul de externe al Franţei şi Natalia Gavriliţă, prim-ministrul Republicii Moldova.

Analistul politic din Republica Moldova Ion Tăbârţă a explicat pentru ZF că Republica Moldova se descurcă peste aşteptări cu valul de refugiaţi. El spune că autorităţile de la Chişinău au început deja să se pregătească pentru un val de refugiaţi înainte să izbucnească războiul din Ucraina, dar limita gestionării a fost la 15.000 de persoane.

„Înainte să înceapă războiul din Ucraina, autorităţile au început deja să facă calcule în cazul apariţiei unui val de refugiaţi. Pot fi gestionate în jur de 15.000 de persoane, dar războiul a adus cu totul altceva, a venit un val mult mai mare, pentru populaţia Republicii Moldova. Se află aproximativ 100.000 de refugiaţi, adică 2% din populaţie“, a spus Ion Tăbârţă.

Autorităţile din Moldova nu au însă o estimare privind costul gestionării crizei refugiaţilor. Contactaţi de ZF, reprezentanţii guvernului au spus că impactul bugetar este încă în analiză. Ion Tăbârţă spune că deficitul bugetar programat la începutul anului era de 7-8 miliarde de lei moldoveneşti (1,7-2 mld. lei româneşti), iar după rectificare deficitul bugetar a fost crescut la 15 miliarde de lei moldoveneşti (3,7 mld. lei româneşti, luându-se în calcul şi criza energetică.

„Încă nu avem calculele clare, pentru că autorităţile locale spun că nu au primit surse suplimentare pentru refugiaţi, pentru că ei au cheltuit din alocările precedente. Guvernul probabil face calcule, rectificări. Din păcate, am văzut la autorităţile locale controlate de socialişti o reticenţă faţă de refugiaţi“, a mai spus Tăbârţă.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9437
Diferență: 0,0506
Ieri:
Azi: 5.0679
Diferență: 1,1496
Ieri:
Azi: 5.6284
Diferență: -0,5934
Ieri:
Azi: 5.1569
Diferență: 0,4578
Ieri: