Eveniment

România în primele patru luni din an: cel mai mare deficit comercial din estul Europei şi al şaselea cel mai mare din UE

Autor: Iulian Anghel

19.06.2019, 00:07 1406

Deficitul comercial al României a crescut cu mai bine de 34% în primele patru luni din an, an/an, până la 5,1 miliarde de euro, arată datele Eurostat, oficiul de statistică al UE, publicate marţi. Este a doua cea mai mare deteriorare a poziţiei balanţei comerciale din UE, după Portugalia (care a înregistrat o creştere a deficitului comercial cu 43% în primele patru luni, an/an). Cauzele sunt aceleaşi: importurile cresc mai repede ca exporturile, faţă de anii trecuţi.

În România, exporturile au crescut cu 4%, iar importurile cu 8% şi, astfel, deficitul comercial s-a majorat cu 34%, până la 5,1 miliarde de euro. Dacă o astfel de situaţie se menţine pentru întreg anul, deficitul comercial va sări de 20 de miliarde de euro, apropiindu-se de 10% din PIB, o situaţie pe care România nu a mai trăit-o din 2008 încoace, dezechilibrele majore fiind atunci cauza pentru care criza a fost resimţitâ atât de violent: ajustările a trebuit să fie făcute într-un timp foarte scurt şi la o dimensiune năbănuită înainte de criză.

Nu acelaşi lucru se întâmplă în estul Europei şi în UE, în general. Ţările cu excedent şi-l întăresc, iar, dacă au pierdut ceva, cum este cazul Sloveniei sau al Slovaciei, au rămas pe excedent. Cele cu deficite şi le reduc. De exemplu, excedentul Cehiei a crescut, în primele patru luni din 2019, an/an, cu 16%, până la 7,3 mld. euro, Cehia, o economie doar cu puţin mai mare decât a României, având al cincilea cel mai mare excedent comercial din UE. Exceden­tul Ungariei a crescut cu 6%, până la 1,8 mld.euro, în vreme ce deficitul Poloniei a scăzut de la 1,4 mld. euro în primele patru luni din 2018, la 900 mil. euro în primele patru luni din acest an (o reducere de 16%).

Dacă în România creşterea importurilor nu se domoleşte, atunci deficitul comercial ar putea atinge 10% din PIB, antrenând deficitul de cont curent dincolo de limita de atenţie de 4-5% din PIB.

„Un deficit comercial de 10% din PIB este foarte mare şi ridică o problemă foarte serioasă în cazul în care ar fi nevoie de ajustări, fie din cauze externe (o criză care ar pune în dificultate exporturile), fie din cauze interne (deficitul bugetar nu mai poate fi ţinut în frâu şi atunci se îngheaţă salariile, se taie din alte capitole bugetare)“, spune economistul Laurian Lungu. Potrivit aces­tuia, problema este şi de structură a impor­turilor noastre. Dacă am importa mai multe utilaje şi echipamente, am putea spune că avem capacitatea de a susţine un deficit co­mer­cial mai mare pentru că aceste echi­pamente modernizează economia şi aduc o creş­tere economică viitoare. Impor­tăm de­sigur echipamente, dar foarte mult din impor­turi merge pur şi simplu în consum: „Or, când imporţi pentru consum, rişti o ajus­tare puternică şi bruscă, cum s-a întâmplat după 2008, imediat ce criza a ajuns aici.“

Guvernului nu-i poate fi imputată direct creşterea deficitului comercial, pentru că importurile sunt făcute preponderent de companiile private. Dar decizia de majorarea a salariilor ca politică de creştere economică a condus la avansul puternic al consumului, însoţit de creşterea dezechilibrelor, ceea ce vulnerabilizează fundaţia macroeconomică, mai spune Lungu. „Suntem într-o situaţie care trebuie să ne preocupe. Economia creşte, dar suntem descoperiţi în cazul unei crize care poate apărea de nicăieri. Nu avem campioni regionali care să preia sarcina unei ajustări, nu avem mulţi campioni locali. O ajustare vine de mână cu un declin al creşterii economice“.

Potrivit lui Laurian Lungu, dacă salariile ar fi crescut mai încet, am fi avut un deficit comercial oricum, dar nu atât de mare şi, poate şi structura importurilor ar fi fost alta: „Nu e rămâne decât să sperăm că o încetinire a economiei mondiale se va mai amâna puţin până ce reuşim să ne mai echilibrăm.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO