România ocupă o poziţie defavorabilă în rândul statelor Uniunii Europene în ceea ce priveşte indicatorul NEET (acronimul pentru formularea „Not in Education, Employment or Training“), fiind pe locul patru în 2018 în topul statelor cu cele mai mari niveluri ale acestui indicator, arată datele Eurostat. Astfel, dintr-o generaţie de peste 3,5 milioane de locuitori cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, un procent de 20,4%, adică peste 730.000 de tineri, se încadrează în categoria celor care nici nu lucrează şi nici nu învaţă.
„Aceşti tineri reprezintă un segment al populaţiei parţial inactive, nu total, în sensul că mulţi dintre ei sunt «freelanceri» nedeclaraţi, adică desfăşoară o activitate care nu este fiscalizată şi care nu reprezintă neapărat o muncă calificată: azi sunt zilieri, mâine aduc o maşină din Germania pe care să o vândă sau fac comerţ de graniţă, iau produse mai ieftin din Republica Moldova şi din Ucraina pe care le vând mai scump în România. Ei reprezintă genul de oameni descurcăreţi, dar nu foarte ambiţioşi. De asemenea, eu nu cred că aceşti 730.000 de tineri sunt mereu aceiaşi, mi-e greu să cred că de la 20 la 34 de ani există cineva care poate să stea degeaba în tot acest interval“, a explicat Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în resurse umane Academia de HR.
