Eveniment

România începe în 2012 să ramburseze împrumutul record de la FMI. Are de unde?

România începe în 2012 să ramburseze împrumutul record de la FMI. Are de unde?

România începe în 2012 să plătească împrumutul record de la FMI. Are de unde?

Autor: Claudia Medrega

18.01.2012, 00:05 5840

În acest an, Ministerul Finanţelor trebuie să ramburseze 121 mil. euro FMI, însă în 2013 şi 2014 sumele care trebuie plătite se apropie de 1 mld. euro. BNR va trebui să plătească în acest an circa 1,44 mld. euro, diferenţa până la totalul de 1,9 mld. euro care trebuie plătit la FMI în 2012 reprezentând dobânzi. BNR rambursează împrumutul FMI de la rezervă, deci nu afectează bugetul de stat, dar slăbeşte poziţia valutară a României.

Banii împrumutaţi de la Comisia Europeană trebuie restituiţi de Finanţe începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 miliarde de euro.

Din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns doar circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană (CE), de circa 5 mld. de euro, au fost direcţionate doar către Finanţe.

Rambursarea împrumuturilor se face în tranşe, însă Finanţele se confruntă deja cu o datorie publică în creştere rapidă de la o lună la alta.

Necesarul de finanţare al României a fost şi rămâne ridicat, pentru acest an fiind estimat la circa 70 mld. lei (circa 16 mld. euro). Necesarul de finanţare include aproximativ 11 mld. lei în contul deficitului bugetar care ar urma să fie ajustat semnificativ, la 1,9% din PIB.

În plus, în mai 2012 ajunge la scadenţă un împrumut de 700 mil. euro contractat de pe pieţele internaţionale în 2002, dar şi o emisiune de titluri pe piaţa internă, denominată în euro, în sumă de 793,8 mil. euro.

Până acum autorităţile au plătit doar dobânzi aferente împrumutului record semnat cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială în urmă cu aproape trei ani - cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. Dobânda anuală plătită la FMI este de 3,5%, calculată la soldul tragerilor efectuate până la data respectivă şi nerambursat, costul fiind comparabil cu cel al resurselor primite de la CE.

În următorii opt ani, Finanţele trebuie să plătească la FMI şi la Comisia Europeană aproximativ 7 mld. euro.

Cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI se rambursează din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel că nu ar trebui să existe constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere că la finele anului 2011 rezervele valutare au ajuns la 33,2 mld. euro. Ar fi de preferat ca rezervele valutare să rămână la un nivel ridicat, având în vedere incertitudinile pieţelor financiare.

"Nu cred că vor fi probleme în rambursarea împrumuturilor de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială întrucât rezervele internaţionale ale BNR sunt foarte mari în prezent şi în anii următori acestea vor fi alimentate de intrările din absorbţia fondurilor UE şi eventual de împrumuturile statului pe pieţele internaţionale", a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Prima plată a principalului va avea loc pe data de 6 august 2012 şi va fi în sumă de 546 de milioane de drepturi speciale de tragere (DST), ceea ce reprezintă peste 600 mil. euro la cotaţia din prezent a DST.

De unde ia Trezoreria bani să plătească datoria la FMI şi CE

Este foarte important ca România să îmbunătăţească absorbţia fondurilor europene şi să atragă cât mai mulţi investitori străini.

Din toamna anului trecut, România a început să se confrunte cu ieşiri nete de capital, iar accesul pe pieţele financiare internaţionale este blocat din cauza percepţiei de risc. Iar absorbţia de fonduri europene continuă să fie dezamăgitoare.

Trezoreria are un buffer de lichidităţi care acoperă cheltuielile pe 4 luni, nivelul fiind estimat la circa 3 mld. euro.

Însă, în ipoteza în care autorităţile române nu vor reuşi să atragă mai multe fonduri UE, iar investiţiile străine vor continua să se prăbuşească situaţia s-ar putea complica în următorii ani.

O alternativă pentru suplimentarea resurselor ar fi vânzarea unor pachete de acţiuni din companiile de stat.

Soluţia extremă ar fi accesarea, din nou, a banilor de la FMI, de această dată din cadrul acordului stand-by început în 2011, tratat până în prezent drept un acord de tip preventiv, adică nu am tras bani din sumele eliberate de Fond. FMI a pus la dispoziţia Bucureştiului, până acum, trei tranşe de bani care însumează 1,6 mld. euro şi care pot fi accesate în caz de necesitate. La nevoie, FMI va pune la dispoziţia României până la 3,6 mld. euro. Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.

Pe durata acordului cu FMI parafat în 2009 cu FMI, economia nu a reuşit să iasă din recesiune, România experimentând doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.

Obiectivul principal al noului program cu FMI şi Comisia Europeană este consolidarea creşterii economice, însă, până acum, redresarea a fost destul de lentă. Acordul semnat în martie se concentrează şi pe continuarea reformei în sectorul sanitar şi pe restructu­rarea/privati­zarea/eficientizarea companiilor de stat cu pierderi şi care generează arierate.

Unii analişti cred că România va trage bani din împrumutul de la FMI, finanţarea externă pentru deficitul bugetar şi deficitul de cont curent figurând pe lista principalelor îngrijorări legate de economie în 2012. Situaţia este agravată de ieşirile de capital, absenţa noilor finanţări bancare şi de recuperarea slabă pe componenta investi­ţiilor străine directe.

Ţinta de deficit bugetar de 1,9% din PIB, setată de autorităţi pentru 2012, pare ambiţioasă şi dificil de finanţat la costuri rezonabile, având în vedere că România va concura pentru finanţare cu ţări europene care au ratinguri mai bune.

AFACERI DE LA ZERO