Eveniment

Romania la raport - Piata achizitiilor publice, 12 mld. € pe an. Contracte cu dedicatie si o factura umflata cu cel putin 20%

Romania la raport - Piata achizitiilor publice, 12 mld. € pe an. Contracte cu dedicatie si o factura umflata cu cel putin 20%
05.05.2010, 00:00 273

"Cel putin 30-40% din costul total al unei lucrari finantate dinbanii statului ar putea fi economisite daca din legislatie s-arelimina posibilitatea ca un contract adjudecat la un pret sa poata,apoi, fi majorat prin acele «contracte aditionale» care, in unelecazuri, dubleaza, daca nu tripleaza pretul initial", spune CezarCoraci, presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania- UGIR 1903.

In opinia mea este vorba despre un cost suplimentar intre 20 si25% din volumul total al achizitiilor publice atribuite princontractele initiale, crede, la randul sau, Laurentiu Plosceanu,presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii(ARACO).

Legea achizitiilor publice permite ca pretul initial al uneilucrari atribuite prn sistemul achizitiilor sa poata creste cu 50%peste nivelul celui licitat. Practic, prin asa-numitele "contracteaditionale" care sunt trecute apoi in contul contractului deachizitie semnat initial, pretul lucrarii de constructie poatecreste cu 50%, iar pretul altor contracte se poate chiar dubla.(Pentru contracte sub 15.000 de euro, nici nu trebuie organizata oprocedura de achizitii - orice bun sub aceasta suma putand ficumparat direct.)

Refacerea Pasajului Obor din Bucuresti a costat initial 12 mil.euro. Ulterior, prin contracte aditionale, suma initiala a fostmajorata cu inca 4,1 mil. euro. Perfect legal, insa fara explicatiipentru motivul care a condus la majorarea pretului initial cu34%.

DNA verifica in prezent o decizie a Consiliului General alMuncipiului Bucuresti de reabilitare a 58 de strazi - investitiatotala fiind de 280 mil. euro, ceea ce este suspectat este pretulin cazul unor lucrari.

"Pot fi intalnite cazuri in care pretul de licitatie a fostdepasit cu 170%. Unul castiga cu pretul cel mai mic si apoidubleaza sau tripleaza costurile", spune Coraci, fara sa dea insaexemple.

"Alaturi de evaziunea fiscala, aceasta practica a umflariifacturilor dupa castigarea licitatiilor este cea mai eficientametoda de drenare a banilor statului", adauga Coraci.

"Acea prevedere (din Ordonanta 34/1996 - n. n.) prin care costuladitional poate fi majorat cu 50% trebuie eliminata. In acest fel,multi practica preturi de dumping, oferind, in complicitate cu celcare ofera lucrarea, preturi cu 40-45% mai mici decat orice devizinitial pentru ca mai apoi prin aceste contracte aditionale saajunga cu pretul la unul pe care l-ar fi acceptat orice constructorserios, sau chiar cu mult mai mult decat acesta. Pentru a castigacu orice pret, ofera perioade de garantie de zeci si de doua treisute de ani, ceea ce este evident imposibil", spune Plosceanu.

Piata licitatiilor publice - 10% din PIB

Piata licitatiilor publice in Romania reprezinta in jur de 10%din Produsul Intern Brut. Contractele de achizitii publice la careparticipa un numar de peste 11.000 de autoritati contractante(ministere, primarii, consilii judetene, institutii deconcentrate,scoli, universitati etc.) au o valoare medie anuala de 13 mld. euro- cu o dinamica mai scazuta anul trecut cand a reprezentat in jurde 12 mld. euro.

In jur de 80.000 de contracte de achizitii publice sunt semnateanual in Romania.

Si in vreme ce administratia este sufocata de numaruldisproportionat de mare de angajati, toata aceasta piata imensaeste controlata direct de aproximativ 350 de oameni (95 desalariati de la ANRMAP - Autoritatea Nationala pentru Reglementareasi Monitorizarea Achizitiilor Publice; 140 de salariati la UCVAP -Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice dincadrul Ministerului Finantelor; in jur de 100 de salariati la CNSC- Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor; 20 desalariati la ASIS - Agentia pentru Controlul ServiciilorInformationale).

In 2008, ANRMAP a dat 95 de sanctiuni contraventionale pentrunerespectarea normelor de achizitii publice, iar in 2009 in jur de100. Intre cei sanctionati se afla consilii judetene, inspectoratescolare, Companii Nationale (Hidroelectrica, Nuclearelectrica,Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale), spitale,Loteria Romana, dar si Consiliul Concurentei sau Academia de StudiiEconomice.

La Compania Nationala de Autostrazi din cele 48 de proceduri deachizitii publice efectuate in perioada 2008-2009, opt au fost inneregula, potrivit ANRMAP - cele mai multe privesc asa-numita"negociere directa", adica se discuta cu o singura firma, fara unanunt public prealabil. Pretul nu rezulta in astfel de cazuridintr-un concurs de oferte, ci dintr-o intelegere bilaterala.

Insa, ce poate face ANRMAP, este sa constate daca s-a respectatlegislatia in domeniul achizitiilor sau sa sesizeze Parchetul sauCorpul de Control al Guvernului.

Anul trecut ANRMAP, a sesizat Corpul de control al premieruluiprivind achizitiile Hidroelectrica care a cumparat, in 2008, 30 demasini prin licitatii suspectate de ANRMAP, pentru care s-au platit3,7 mil. lei, adica in jur de 30.000 pentru o masina. In fiecarecaz, a fost depusa o singura oferta.

La Ministerul Mediului, ANMPR a constatat ca un contract depublicitate prin care statul urma sa plateasca 75.000 de euro aajuns in final sa coste 415.000 de euro.

In septembrie 2009, Corpul de Control al Guvernului a inceputverificari la Inspectoratul de Stat in Constructii. Motivul:institutia a cheltuit peste 10.000 de lei pentru intretinerea unormasini de teren achizitionate in 2008 si care erau in garantie.

Nuclearelectica este si ea in vizor. Mai multe controale aleCurtii de Conturi aratau anul trecut ca societatea ar fiprejudiciat, cu un an inainte, prin achizitii discutabile, bugetulcu aproximativ un milion de euro - este vorba tot despre contracteacordate fara licitatie.

Anul trecut, Compania de Drumuri Nationale a alocat unei firmefara licitatie publica un contract prin care aceasta urma sadeszapezeasca autostrazile A1 si A2. Aceeasi firma contestase olicitatie initiala pentru deszapezire. Compania a sustinut ca, inacest caz, a fost obligata sa incheie un contract fara licitatie sila incheiat tocmai cu firma care contestase licitatia. Cu altecuvinte, companiei care a pierdut licitatia i s-a prelungit practiccontractul pana la rezolvarea propriei contestatii. Valoareacontractului prelungit: peste un milion de euro.

Acest fel de "manipulare" este intalnit in multe dintresituatiile in care o licitatie este castigata "de cine nu trebuie"admitea recent sefa ANRMAP, Cristina Traila.

"In Romania, contestatiile au ajuns un sport national, inconditiile in care ele sunt gratuite. Dupa cum stim, sunt societatiinfiintate doar cu scopul de a contesta procedurile de achizitiipublice", spune Traila.

Sicane de acest fel sunt intalnite pana la atribuireacontractelor. Urmeaza apoi derularea contractului care poate ajungecum aratam, in final, sa coste si cu 50% peste contractul initial,pentru ca legea o permite.

Ministrul dezvoltarii Elena Udrea admite ca mecanismul nu esteunul prea sofisticat.

"Ofertele cu care constructorii se prezinta sunt, de multe ori,fie mult supraevaluate, fie mult subevaluate. In cazul celorsubevaluate de foarte multe ori de intampla sa nu fie decat ostrategie prin care sa se urmareasca castigarea licitatiei cu oricechip, urmand ca dupa aceea, prin acte aditionale consecutive, sa semajoreze pretul stabilit in urma licitatiei", admite ministrul. Easpune ca la nivelul ministerului pe care il conduce a realizat - inurma unei analize interne a ministerului - ca peste 90% dincontractele atribuite au necesitat finantari suplimentare, iarcuantumul acestora s-a apropiat de 50% din valoarea initiala acontractelor.

Ea spune ca are in vedere un act normativ prin care sa limitezecresterea costului aditional al unui contract de licitatie lamaximum 10% din valoarea lui.

Exista insa si alte "tehnici" de manipulare a unei licitatii inurma aplicarii carora statul pierde pentru ca achizitioneazalucrari proaste la un pret care "nu face".

Societatea Academica Romana, intr-un raport din 2009 asupraachizitiilor publice, arata cateva tehnici legale de manipulare.Iar una dintre ele - de pilda in tipul de atribuire "oferta cea maiavantajoasa din punct de vedere economic" utilizata in aproapejumatate din totalul procedurilor - implica stabilirea unor factoride evaluare a ofertei care, alaturi de pret, pot privi calitatea,caracteristici de mediu, termen de livrare sau executie, fiecaredintre acestia avand un punctaj. Or, aici, totul poate fi manipulat(vezi schema).

"In urma cu cativa ani nu trebuia decat sa ma uit pe caietul desarcini ca sa observ ca o licitatie este cu cantec. Acum, fie amimbatranit si nu mai vad bine, fie am o sansa. Insa tot am mariindoieli cand pierd", spune reprezentantul unei puternice firme deconstructii internationale care participa la licitatii deinfrastructura in Romania.

"Exista in piata caiete de sarcini dupa profilul unui candidat.De amendat este faptul ca nu exista transparenta. Nicaieri nu potisa vezi cat a fost pretul initial al unei lucrari de achizitieatribuite si cat este costul sau final. Atunci cand aceste lucrurivor fi publicate, va trebui dat raspuns la multe intrebari", afirmaPlosceanu.

Elena Udrea, ministrul dezvoltarii:"Ofertele cu care constructorii se prezinta sunt, de multe ori, fiemult supraevaluate, fie mult subevaluate. In cazul celorsubevaluate de foarte multe ori de intampla sa nu fie decat ostrategie prin care sa se urmareasca castigarea licitatiei cu oricechip, urmand ca dupa aceea, prin acte aditionale consecutive, sa semajoreze pretul stabilit in urma licitatiei."

Cezar Coraci, presedintele UGIR 1903:"Cel putin 30-40% din costul total al unei lucrari finantate dinbanii statului ar putea fi economisite daca din legislatie s-arelimina posibilitatea ca un contract adjudecat la un pret sa poata,apoi, fi majorat prin acele «contracte aditionale» care, in unelecazuri, dubleaza, daca nu tripleaza pretul initial."

Laurentiu Plosceanu, presedinteleARACO: "De amendat este faptul ca nu existatransparenta. Nicaieri nu poti sa vezi cat a fost pretul initial alunei lucrari de achizitie atribuite si cat este costul sau final.Atunci cand aceste lucruri vor fi publicate, va trebui dat raspunsla multe intrebari."

Cristina Traila, sefa ANRMAP: "InRomania, contestatiile au ajuns un sport national, in conditiile incare ele sunt gratuite. Prin lege, nu se poate incasa o taxa detimbru pentru contestatii, insa procedural, putem gasi solutiipentru ca abuzul contestatiilor sa fie limitat. Dupa cum stim, suntsocietati infiintate doar cu scopul de a contesta procedurile deachizitii publice."

AFACERI DE LA ZERO