♦ PNRR se încheie la 31 august, iar România, cu un guvern demis şi cu un parlament în vacanţă, mai trebuie să adopte, până la această dată, şase legi de care depinde o finanţare de 5 miliarde de euro.
Europarlamentarii PSD îi acuză pe reprezentanţii PNL din Parlamentul European că ar fi votat împotriva unei cereri adresate de legislativul UE Comisiei Europene privind prelungirea PNRR, solicitare care ar urmări ca „statele membre să poată utiliza, integral, fondurile europene disponibile şi să finalizeze investiţiile deja începute”. Textul din Parlamentul European a fost respins, iar PSD acuză PNL că a votat, prin reprezentanţii săi, pentru respingerea textului, fapt infirmat de liberali.
PNL, prin vocea europarlamentarului Siegfried Mureşan (propunerea PNL pentru funcţia de prim-ministru), spune că prelungirea PNRR este imposibilă în acest moment: „PSD vinde o iluzie care pune în pericol fondurile europene”.
Potrivit lui Mureşan, textul respins de Parlament viza cu totul altceva, nu fondurile din PNRR. Mureşan spune că Parlamentul European a solicitat încă de anul trecut Comisiei Europeane prelungirea termenului de implementare a PNRR (demers la care liberalii s-au asociat), însă Executivul european nu a acceptat o astfel de măsură.
„Cu mai puţin de două luni înainte de termenul-limită de finalizare a PNRR, Comisia Europeană a transmis, în mod repetat, statelor membre să prioritizeze proiectele mature pentru a finaliza PNRR-urile până la 31 august”, spune europarlamentarul liberal.
Cum de am ajuns în această fundătură?
Nu mai are importanţă practică acum cine şi ce a făcut în trecut, cert este că în joc sunt 8,4 mld. euro din PNRR (din care 4,5 mld. euro, sume nerambursabile) care aşteaptă să fie luaţi de România şi nu pot fi luaţi pentru că, realmente, legile ce trebuie adoptate pentru finalizarea demersului sunt fie în Parlament, pe circuitul legislativ (al unui parlament aflat în vacanţă), fie nu sunt nici măcar adoptate la nivelul guvernului. De ce s-a ajuns aici? Nimeni nu răspunde.
În plus, avem de-a face cu un guvern demis care nu mai poate adopta ordonanţe de urgenţă, nu poate să-şi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului şi nu poate promova legi. Aşa că confuzia este totală: cine promovează şi cine adoptă legile? Desigur, o soluţie poate fi, tehnic, găsită, dar cu cine, când câmpul politic este, în întregime, minat?
Pentru că totul a trecut acum pe reţelele de socializare, premierul demis, Ilie Bolojan, a descris, pe Facebook, situaţia la zi a PNRR. Scrie el: „În lunile iulie şi august, cel mai important proiect pentru România este absorbţia fondurilor europene din PNRR. Mai avem de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi. Din aceste fonduri sunt finanţate lucrările la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitalele aflate în construcţie, şcolile şi creşele, anveloparea blocurilor, precum şi o bună parte dintre investiţiile din oraşele şi comunele din întreaga ţară”.
Premierul demis spune că, întrucât Guvernul nu mai poate recurge la procedura angajării răspunderii şi nici la ordonanţe de urgenţă pentru adoptarea legilor necesare pentru bunul mers al PNRR, este necesară convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare, pentru dezbaterea şi adoptarea acestor acte normative, şase la număr. Odată adoptate, măsura ar debloca 5 miliarde de euro, din fondurile PNRR.
„Până la sfârşitul acestei săptămâni, vom încheia toate consultările cu Comisia Europeană şi vom transmite grupurilor parlamentare, liderilor de partide şi conducerilor celor două camere propunerile de lege, astfel încât, în a doua jumătate a lunii iulie, acestea să poată fi discutate şi adoptate”, a scris premierul.
Un lucru nu este însă explicat. De la debutul PNRR până astăzi au trecut deja şase ani. De ce au rămas cele mai importante legi pentru închiderea acestui proiect pe ultima sută de metri?
Iniţial, României îi fuseseră alocate, prin PNRR, aproape 30 mld. euro – jumătate granturi, jumătate împrumuturi. Administraţia de la acea vreme vorbea de o „revoluţie”, vorbea de 80 mld. euro (din PNRR şi fondurile structurale) care vor moderniza România. Cu vremea, suma din PNRR s-a redus la 21 mld. euro (pentru că administraţia nu s-a priceput să acopere condiţiile de acordare), cu 13,6 mld. euro granturi şi restul împrumuturi cu dobândă mică - în general de 2% pentru că sunt fonduri împrumutate în numele UE, care are o putere de negociere foarte mare. Dar şi aceste fonduri sunt acum în pericol şi pericolul vine din chiar această neputinţă a administraţiei şi a mediului politic, de a îndeplini criterii pe care le-au luat în derâdere sau le-au amânat până într-acolo încât să pună în pericol finanţări de miliarde de euro.
