Eveniment

România merge contra curentului est-european cu cea mai mare creştere economică din UE. Vecinele Polonia şi Ungaria au dat înapoi

Economia a fost stimulată de consum, impulsionat de relaxarea fiscală (reducerea TVA) într-un an electoral şi de creşteri salariale

Economia a fost stimulată de consum, impulsionat de relaxarea fiscală (reducerea TVA) într-un an electoral şi de creşteri salariale

Autor: Bogdan Cojocaru

16.05.2016, 00:07 2936

Cu o creştere economică de 1,6% în primul trimestru, Ro­mânia se detaşează substanţial de celelalte state din UE şi mai ales de cele din Europa de Est, unde avansul a slăbit în special din cauza împuţinării fondurilor europene.

Ungaria a înregistrat cea mai slabă evoluţie a PIB-ului din UE, o scădere de 0,8% faţă de trimestrul anterior, mai accentuată chiar şi decât cea a Greciei, potrivit datelor Eurostat. Economia Poloniei, cea mai mare din Europa de Est, a scăzut cu -0,1%. Agenţia de rating Moody's a înrăutăţit perspectiva calificativului „A2“  al economiei polo­neze la „negativ“ din cauza ris­curilor bugetare şi a orientării noului guvern spre legislaţie şi politici impredictibile, notează Reuters.

Economia Bulgariei a stagnat la 0,7%, iar cea a Slovaciei a încetinit la acelaşi nivel.

În ceea ce priveşte zona euro, elita economiilor din UE şi principala destinaţie pentru exporturile ro­mâneşti, Germania s-a do­vedit a fi cel mai puternic motor de creştere, ducând avansul la 0,5%, faţă de 0,3% în trimestrul anterior. Însă analişti intervievaţi de Reuters avertizează că după acest start puternic, creşterea economiei zonei euro îşi va pierde din forţă, principalele riscuri fiind posibila ieşire a Marii Britanii din zona euro şi o încetinire neaşteptată a Statelor Unite. Econonia americană, cea mai mare din lume, abia a crescut în primul trimestru. Mai grav, s-au reaprins temerile că SUA se îndreaptă spre recesiune, notează Financial Times. 

În România, economia a fost stimulată de consum, impulsionat de relaxarea fiscală (reducerea TVA) într-un an electoral şi de creşteri salariale, scrie Bloomberg. Comisia Europeană estimează că PIB-ul României va înregistra anul acesta al doilea cel mai puternic ritm de creştere din UE, după cel al Irlandei.

Despre cele mai mari economii din estul Europei, Bloomberg scrie că acestea au frânat în primul trimestru mai accentuat decât au anticipat analiştii, în condiţiile în care cheltuielile gospodăriilor nu au reuşit să contra­balanseze înceti­nirea fondu­rilor de ajutor europene şi slăbirea cererii pentru exporturi. 

Revenirea fragilă din zona euro forţează statele din estul UE să se bazeze mai mult pe cererea internă şi mai puţin pe exporturi pentru a-şi ţine în mişcare economiile şi pentru a ajunge din urmă statele mai bogate din Vest. Anul trecut, creşte­rea a fost impulsionată de cheltuielile publice, în condiţiile în care guvernele s-au grăbit să cheltuiască fondurile europene înainte de expirarea acestora. În Ungaria, în ultimul trimestru al anului trecut fondurile europene au reprezentat aproape jumătate din investiţiile publice.

„Impactul scăderii investiţiilor din cauza încetinirii fondurilor UE a fost ceva mai dureros decât s-a anticipat, mai ales pentru Ungaria. Având în vedere începutul de an mai slab decât s-a estimat, cred că vom începe să vedem reducându-se un pic estimările de creştere pentru 2016“, spune William Jackson, analist la Capital Economics.

În Polonia, de când a venit la putere, în octombrie, partidul eurosceptic Lege şi Justiţie a majorat cheltuielile guver­namentale cu peste 7%, adoptând un program de beneficii pentru copii echivalent cu 1% din PIB în 2016. Programul este finanţat anul acesta mai ales din surse excepţionale. Guvernul a explicat că în anii următori beneficiile vor fi finanţate printre altele mulţumită colectărilor mai mari de taxe, însă mulţi economişti sunt sceptici.

Încetinirea din Ungaria, Polonia şi Slovacia a fost sugerată deja de datele macroeconomice lunare. Activitatea din construcţii a scăzut odată cu restrângerea fondurilor europene, în timp ce producţia industrială a slăbit din cauza slăbirii cererii din zona euro.

Cu toate acestea, încetinirea a fost mai puternică decât s-au aşteptat analiştii. Ei sunt însă optimişti.

Încetinirea creşterii măreşte probabi­litatea aplicării unor politici monetare „extrem de relaxate“ în regiune, a spus Jackson, care anticipează o serie de reduceri de dobânzi în Ungaria.

„Cu excepţia Ungariei, anul acesta ar trebui să avem o poveste de creştere destul de pozitivă. Pieţele muncii s-au întărit în ultimul an, iar creşterea salariilor s-a accelerat, ceea ce ar trebui să sprijine consumul. Iar politicile fiscale mai laxe, mai ales în Polonia, ar trebui, de asemenea, să susţină cererea internă“, a explicat Jackson.

Legat de zona euro, cel mai mare partener comercial al statelor din Europa de Est, analiştii de la Roubini Global Econo­mics au avertizat că deşi „revenirea regiunii este ciclică, riscurile cresc. Transformarea recuperării într-o revenire structurală va fi dificilă fără sprijin fiscal adiţional şi fără mai multe investiţii“.

Multe dintre riscuri provin din pro­blemele economice care se întrevăd, spun ei.

„Criza imigranţilor încă nu este rezolvată, iar numărul de refugiaţi care ajunge la graniţele UE creşte accelerat“, explică Karen Ward, economist la HSBC.

Un alt eveniment important şi cu potenţial riscant este referendumul din iunie privind statutul Marii Britanii de membru al UE. Indiferent de rezultat, acesta „va avea implicaţii largi pentru Europa deoarece semnalizează că alegătorii sunt nemulţumiţi de politicile UE“, crede Ward.

Jumătate dintre cei 83 de analişti care au participat la un sondaj Reuters despre cele mai mari două pericole pentru economia zonei euro în următorul an au menţionat Brexitul şi o încetinirea neaşteptată a economiei americane.

Au fost menţionate, de asemenea, o încetinire în China, o nouă criză a datoriilor în Grecia şi creşterea preţurilor petrolului şi ale altor materii prime.

Zona euro se chinuie de ani buni să ajungă la o creştere economică mai solidă. Preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi a avertizat recent că riscurile sunt în creştere. El a cerut guvernelor europene să acţioneze „mai hotărât“ pentru stimularea creşterii.

Germania, cea mai mare economie europeană, pare să se descurce bine. Avansul economic s-a dublat la 0,7% în primul trimestru, faţă de cel anterior – cel mai rapid ritm de creştere din ultimii doi ani, mai rapid decât al restului zonei euro şI al Grupului G7 - cele mai industrializate ţări din lume, potrivit Deutsche Welle. Principalul motor de creştere al Germaniei a fost consumul intern puternic.

„Gospodăriile şi guvernul şi-au majorat cheltuielile. Mai mari au fost şi investiţiile“, se arată într-un comunicat al biroului german de statistică. A ajutat, de asemenea, iarna blândă, care a permis menţinerea la un nivel ridicat a activităţii din sectorul construcţiilor. Comerţul extern a avut un uşor efect de frânare deoarece exporturile nu au crescut la fel de rapid ca importurile.

Economiştii avertizează că în cele din urmă impactul slăbirii exporturilor se va simţi mai puternic deoarece cererea din partea economiilor emergente va încetini.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO