„Din punctul meu de vedere, ne confruntăm în prezent cu trei categorii de probleme care îşi vor pune amprenta în economie cel mai probabil anul următor, când după creşterea economică de anul acesta va exista un declin. Absorbţia de fonduri europene care este zero, investiţiile realizate sunt la nivel minim şi problemele cu care se confruntă deja întreprinderile mici şi mijlocii din cauza măsurilor fiscale care au stimulat importurile sunt cele mai mari probleme ale căror efecte se vor resimţi anul viitor”, a explicat Ionuţ Pandelică, profesor universitar doctor în cadrul catedrei Management şi Marketing a Universităţii Româno-Americane şi în cadrul departamentului Administrarea Afacerilor UNESCO al Academiei de Studii Economice.
În primul semestru al acestui an, importurile de bunuri ale României au crescut cu 8% faţă de perioada similară din 2015 (până la 32,6 mld. euro), cu un ritm de două ori mai mare faţă de creşterea exporturilor, care a fost de 4% (până la 28,2 mld. euro).
„Faptul că importurile au crescut cu un ritm dublu faţă de exporturi în primul semestru are legătură cu creşterea PIB anunţată recent de Institutul Naţional de Statistică. Creşterea economică din primul semestru (de 5,2% - n.red.) a fost impulsionată de creşterea consumului, pe fondul reducerii TVA şi al majorării salariilor fără ca aceste măsuri să fie corelate cu creşterea productivităţii. Ritmul de creştere a importurilor va continua să fie în aceeaşi linie până la finalul anului, însă creşterea economică a României va încetini şi probabil că în partea a doua a anului următor începem să plătim factura dacă nu se face ceva”, a mai spus profesorul Ionuţ Pandelică.
La importurile de bunuri, România a avut a treia cea mai mare creştere din UE în primul semestru al anului după Cipru (Ă18%) şi Malta (Ă8%), în timp ce la exporturile de bunuri a avut a patra cea mai mare creştere din UE după Cehia (7%), Malta (5%) şi Ungaria (4%).
În valoare absolută, cu un deficit de 4,5 miliarde de euro la comerţul internaţional cu bunuri, România s-a aflat în primul semestru al anului pe locul 6 din UE în topul ţărilor cu cele mai mari deficite, după Marea Britanie (-102 mld. euro), Franţa (-31,6 mld. euro), Grecia (-9,5 mld. euro), Spania (-8,6 mld. euro) şi Portugalia (-5 mld. euro). În opinia profesorului Pandelică, rezolvarea, pe termen scurt, a problemei deficitului la comerţul cu bunuri este destul de delicată, iar un plan pentru găsirea unor soluţii ar trebui să fie schiţat dacă s-ar aşeza mulţi experţi la aceeaşi masă de discuţii.
„Pe termen mediu şi lung este important să se acorde o importanţă mult mai mare capitalului autohton, pentru a se crea IMM-uri cu peste 250 de angajaţi în sectoare de nişă, care să fie ajutate să fie competitive prin scheme de finanţare sau prin promovare. Industria alimentară, industria IT sau activităţile recreative sunt câteva dintre sectoarele care pot genera valoare adăugată mare la export, iar România ar deveni sustenabilă pe zona de export de bunuri”, a mai spus profesorul Pandelică. Pe termen scurt însă, adăugă el, este greu să se facă ceva pentru că există această tendinţă de creştere a consumului care stimulează importurile şi nu s-au făcut investiţii suficient de multe astfel încât să se mai compenseze problemele cu o creştere a productivităţii care să genereze valoare adăugată mai mare.
„La începutul anului ar fi trebuit să se aloce mai mulţi bani pentru investiţiile publice, însă nici acum, la rectificarea bugetară, nu s-au mai adăugat mulţi bani în zona asta, iar rezultatele se vor vedea”.
Totuşi, o parte din problema cauzată de deficitul la comerţul internaţional cu bunuri este rezolvată de excedentul în creştere de la comerţul internaţional de servicii.
Potrivit datelor Băncii Naţionale, exporturile de servicii au fost de 7,8 mld. euro în primul semestru din 2016, iar importurile de servicii de 4,47 mld. euro, de unde rezultă un excedent de 3,3 mld. euro (în creştere cu circa 4% faţă de perioada similară din 2015).
