România se află pe primul în clasamentul statelor membre UE după ponderea copiilor expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2023, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.
Aşadar, anul trecut, o pondere de 39% dintre copiii cu vârsta sub 18 ani din România erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială. În 2023, aproape 20 de milioane de copii din Uniunea Europeană erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Această cifră a reprezentat 24,8% dintre copiii cu vârsta sub 18 ani, o pondere relativ stabilă în comparaţie cu 2022, cu o uşoară creştere de 0,1 puncte procentuale (pp).
La nivel de ţară, în 2023, cele mai ridicate valori au fost raportate în România (39%), Spania (34,5%) şi Bulgaria (33,9%). La polul opus, Slovenia (10,7%), Finlanda (13,8%) şi Olanda (14,3%) au înregistrat cele mai scăzute procente.
La nivelul UE, între 2022 şi 2023, procentul copiilor în risc de sărăcie sau excluziune socială a crescut de la 24,7% la 24,8%. La nivel naţional, Ungaria a înregistrat cea mai mare creştere, cu 6,3 puncte procentuale (pp), urmată de Spania (plus 2,3 pp), Luxemburg, cât şi Malta (plus 2,1 pp fiecare).
Scăderi au fost observate în România (-2,5 pp), Cipru şi Italia (ambele -1,4 pp), şi Finlanda (-1,1 pp). Bulgaria şi Grecia au raportat cifre stabile, conform Eurostat.
Când vine vorba despre diferenţele dintre minorii şi adulţi expuşi acestui risc, statisticile europene arată că copiii cu vârsta sub 18 ani din UE erau expuşi unui risc mai mare de sărăcie sau excluziune socială (24,8%) comparativ cu adulţii (20,6%), rezultând o diferenţă de 4,2 pp.
Optsprezece ţări din UE au prezentat o situaţie similară, cu cele mai mari diferenţe înregistrate în Slovacia şi Spania (9,6 pp fiecare), România (8,6 pp) şi Franţa (7,8 pp).
În 2023, 61,8% dintre copiii din UE care trăiau cu părinţi cu cel mult studii secundare inferioare erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Pentru cei cu părinţi care au absolvit studii superioare, proporţia a fost de 10,7%. Astfel, rezultă un decalaj de risc de 51,1 puncte procentuale (pp) în funcţie de nivelul de educaţie al părinţilor.
La nivel naţional, decalajul a fost peste 50 pp în 15 ţări. A variat de la 21,9 pp în Polonia, 35,8 pp în Malta şi 36,6 pp în Lituania, până la 72,5 pp în Ungaria, 73,5 pp în România şi 74,9 pp în Bulgaria.
