Comisia Europeană a transmis României mai multe scrisori de punere în întârziere, solicitând să asigure protecţia habitatelor şi a speciilor, să respecte normele UE privind apele reziduale urbane şi să să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice.
Comisia Europeană solicită României să închidă şi să reabiliteze depozitele ilegale de deşeuri.
„Comisia solicită României să închidă, să etanşeze şi să restaureze din punct de vedere ecologic un număr de 15 depozite ilegale de deşeuri care au beneficiat de o perioadă de tranziţie în conformitate cu Tratatul de aderare a României. (...) Deşeurile trebuie tratate fără a crea riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, fără a cauza neplăceri din cauza zgomotului sau a mirosurilor şi fără a afecta în mod negativ peisajul sau zonele de interes special”, se arată într-un comunicat de presă transmis vineri.
Pactul verde european şi Planul de acţiune al UE pentru economia circulară vizează accelerarea tranziţiei către o economie circulară, bazată pe un nivel înalt de eficienţă a resurselor, pe reducerea deşeurilor şi pe rate ridicate de reciclare în toate sectoarele.
În România, însă, 101 depozite de deşeuri neconforme, care au beneficiat de o perioadă de tranziţie, ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019.
„Conform informaţiilor primite din partea României, 86 de depozite de deşeuri sunt în prezent închise şi reabilitate. Calendarul pentru închiderea şi reabilitarea celor 15 depozite de deşeuri rămase este incert, lucrările de închidere a majorităţii acestor depozite de deşeuri nefiind încă demarate. Prin urmare, Comisia adresează astăzi (vineru – n.r.) României o scrisoare de punere în întârziere”, potrivit documentului citat.
România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde la scrisoare; în caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
De asemenea, Comisia solicită României să asigure protecţia habitatelor şi a speciilor, să transpună integral în legislaţia naţională Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.
Această directivă contribuie la protejarea biodiversităţii în Uniunea Europeană.
„Transpunerea incorectă a dispoziţiilor directivei poate compromite obiectivele acesteia de conservare”, spun reprezentanţii CE.
În conformitate cu Pactul verde european şi cu strategia europeană privind biodiversitatea, este esenţial ca UE să oprească pierderea biodiversităţii prin îmbunătăţirea şi refacerea ecosistemelor deteriorate în vederea atingerii unei stări ecologice bune. Printre alte probleme, legislaţia României nu menţionează în mod explicit că măsurile de conservare incluse în planurile de gestionare trebuie să ţină seama de necesităţile ecologice ale tipurilor de habitate naturale şi ale speciilor prezente pe teritoriul respectivelor situri.
„Acest lucru are un impact direct asupra calităţii planurilor de gestionare, având în vedere că s-ar putea ca acestea să nu conţină măsurile necesare protejării respectivelor tipuri de habitate şi specii. De asemenea, legislaţia naţională limitează domeniul de aplicare al principalelor dispoziţii ale directivei la activităţile desfăşurate în cadrul siturilor Natura 2000. Astfel sunt excluse toate celelalte cauze posibile de deteriorare sau de perturbare provenite din afara siturilor. Ţinând cont de faptul că guvernanţa în materie de mediu joacă un rol esenţial în facilitarea funcţionării corespunzătoare a diferitelor norme sectoriale, Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere”, arată CE ăn comunicatul de presă.
România are la dispoziţie două luni pentru a remedia situaţia; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
O altă solicitare a Comisiei este de a respecta normele UE privind apele reziduale urbane, fiind trimisă o scrisoare suplimentară României, de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale în zone urbane mari.
„În temeiul directivei, oraşele au obligaţia să instituie infrastructura necesară în scopul de a-şi colecta şi trata apele urbane reziduale. Apele reziduale netratate pot pune în pericol sănătatea umană şi poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane şi costiere. Pactul verde european are drept scop orientarea UE către o strategie de reducere a poluării la zero, care să aducă beneficii sănătăţii publice, mediului şi neutralităţii climatice”, rată CE.
Potrivit documentului citat, conform celor mai recente date furnizate de autorităţile române, în timp ce anumite aglomerări mari nu au asigurat colectarea adecvată a apelor urbane reziduale, altele au fost considerate neconforme.
„Un număr de 188 de aglomerări mari încă nu respectă obligaţiile de colectare a apelor urbane reziduale prevăzute în legislaţia UE, în timp ce 192 de aglomerări mari nu respectă obligaţiile de tratare secundară, iar 193 de aglomerări mari nu respectă obligaţiile de tratament mai riguros. Prin urmare, Comisia adresează astăzi României o scrisoare de punere în întârziere. Acest caz face parte dintr-o acţiune orizontală care implică 12 state membre care au beneficiat de derogări temporare în conformitate cu tratatele lor de aderare”, potrivit comunicatului de presă.
Şi în acest caz, România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde la scrisoare; în caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
În privinţa calităţii aerului, Comisia solicită Greciei şi României să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice.
Comisia îndeamnă insistent Grecia şi România să adopte programele naţionale de control al poluării atmosferice, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici.
Directiva prevede obligaţia statelor membre de a elabora, a adopta şi a pune în aplicare programe naţionale de control al poluării atmosferice, în vederea atingerii unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană şi pentru mediu.
Directiva stabileşte angajamente de reducere a emisiilor pentru emisiile atmosferice antropice ale statelor membre în ceea ce priveşte diferite substanţe (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili nemetanici, amoniac şi particule fine (PM2,5).
„Emisiile generate de aceşti poluanţi, precum şi impactul acestora trebuie monitorizate şi raportate. Pactul verde european are drept scop orientarea UE către o strategie de reducere a poluării la zero, care să aducă beneficii sănătăţii publice, mediului şi neutralităţii climatice. Din motivele menţionate, Comisia trimite astăzi (vineri – n.r.) statelor membre în cauză un aviz motivat. Grecia şi
România au acum la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile corespunzătoare; în caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la acest caz”, se mai rată în comunicatul transmis de CE.
