Lăsând astea totuşi: de ce niciun economist de top, nicio instituţie de top nu a anticipat această creştere?
Anticipaţiile despre evoluţia PIB erau bune şi înainte: de la 4% la 4,4%. Dar 5% creşterea reală înseamnă cam 1,5 - 2 miliarde de euro, bani mulţi la o economie mică, de 200 de miliarde de euro.
Economistul Adrian Codîrlaşu admite: „Este o creştere neaşteptată“. Dar, mai spune el: „Este o creştere care vine din consumul pe datorie, iar economia este supraîncălzită“.
De unde este supraîncălzită economia, sare cu cifre economistul Cristian Socol, unul dintre artizanii programului de guvernare al PSD: „Economia românească are un output gap de 0,6% (mult sub pragul definit de Comisia Europeană ca fiind sustenabil, de 1,5%), ceea ce înseamnă că, în niciun caz, nu vorbim de supraîncălzire.
Încrederea în economie creşte puternic vor arăta datele ce vor fi publicate curând de CFA România. Vor fi la maximul ultimului an. Creşte puternic încrederea în „condiţiile curente“.
În vreme ce lumea se uită cu temere la evoluţia Germaniei (este firesc pentru că, faţă de acum 2000 de ani, azi „toate drumurile duc la Berlin) Estul Europei creşte. Agenţia de ştiri financiare Bloomberg remarcă: majorările de salarii şi cheltuielile guvernului încurajează consumul şi aduc creşteri puternice.
În ciuda exodului masiv al forţei de muncă, în ţările din Est, PIB-ul a crescut dublu faţă de media zonei euro. Desigur că baza de creştere este alta, dar rezultatul este bun, oricum.
Creşterea de 5% înseamnă cam 1,5 - 2 miliarde de euro, bani mulţi la o economie mică, de 200 de miliarde de euro.
