♦ România are mai puţini locuitori decât acum zece ani, dar mai mulţi bugetari ♦ În timp ce populaţia României s-a redus cu peste 700.000 de oameni în ultimii zece ani, statul a angajat încă 118.000 de bugetari ♦ În 2015 statul funcţiona cu 1,18 milioane de angajaţi la stat, acum are nevoie de 1,3 milioane ♦ Cum se justifică această creştere într-o ţară care pierde populaţie, dar îşi măreşte nota de plată pentru salariile bugetarilor?
România are în prezent 1.305.595 de bugetari, potrivit datelor Ministerului Finanţelor pentru iunie 2025. Cu zece ani în urmă, în decembrie 2015, erau 1.187.217. Aşadar, în plină scădere demografică, statul a găsit de cuviinţă să angajeze încă 118.000 de oameni.
Întrebarea este simplă: dacă România putea funcţiona cu 1,18 milioane de bugetari, de ce are acum nevoie de 1,3 milioane, când populaţia scade? Acum zece ani, populaţia rezidentă trecea de 19,7 milioane. În 2025, abia mai sunt 19,04 milioane de locuitori.
În ultima perioadă, guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă o eficientizare a administraţiei locale, însă nu se uită la sursa principală a acestei probleme – de unde vine creşterea numărului de angajaţi bugetari din ultimul deceniu şi cum se justifică, având în vedere că populaţia României scade – fie prin migraţie, fie din cauza natalităţii în scădere.
Datele de la INS arată că analiza populaţia rezidentă a României a scăzut continuu în ultimul deceniu. În 2016, populaţia rezidentă depăşea 19,7 milioane, iar până în 2025 aceasta este estimată la aproximativ 19,04 milioane, ceea ce înseamnă o scădere cu 724.554 de persoane, respectiv aproape 4%.
Astfel, ce justifică creşterea numărului de bugetari în ultimul deceniu şi de ce nu poate funcţiona statul cu 1,1 milioane de bugetari, în loc de 1,3 milioane, câţi are în prezent?
Creşterea numărului de angajaţi bugetari din perioada 2015 -2025 provine în primul rând din numărul mai mare de angajaţi în administraţiile locale. Astfel, pe poziţia „administraţie publică locală, din care autorităţi executive locale”, adică pur şi simplu funcţionarii din primării, prefecturi, consilii judeţene şi locale, nu angajaţi din şcoli sau din spitale, avem în iunie 2025 un număr de 281.520 angajaţi, în creştere cu aproape 48.000 de persoane faţă de decembrie 2015, arată datele de la Ministerul Finanţelor.
Aceasta înseamnă procentual o creştere medie a numărului de angajaţi din primării cu 20% în ultimii 10 ani. Dacă o primărie avea 500 de angajaţi, acum are 600, dacă avea 100, acum are 120. Şi aceasta în pofida digitalizării care ar fi trebuit să aducă o scădere a numărului de funcţionari din primării.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1,306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2025 s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei.
Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,3% din PIB, cu 1,0 puncte procentuale mai mari faţă de anul precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024. În primele şapte luni din 2025, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 8% faţă de anul precedent, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publice de la Ministerul Finanţelor. La şapte luni din 2025, cheltuielile salariale au fost de 5,3% din PIB, faţă de 5,2% în anul anterior.
Dacă această evoluţie se va menţine tot anul, vom ajunge la o pondere de 9,6% a acestor cheltuieli în PIB, mai mare cu 0,2 puncte procentuale faţă de anul trecut, în ciuda promisiunilor de reformă în sectorul public şi de îngheţare a salariilor bugetarilor.
În 2015, cheltuielile de personal erau 52 de miliarde lei, cu o pondere de doar 7,3% din PIB.
Cheltuielile de personal au crescut în ultimii zeci ani de 3,2 ori, faţă de o creştere a valorii PIB nominal de 2,5 ori.
Dacă s-ar reveni la schema de personal din 2015, de 1,187 milioane de bugetari, s-ar face o economie anuală de circa 15 miliarde de lei, adică 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproape 1% din PIB.
De altfel, în România, reforma administraţiei locale ar trebui să pornească de la o întrebare simplă: câţi angajaţi există cu adevărat? Premierul Ilie Bolojan vorbeşte despre aproape 130.000 de bugetari, Ministerul Finanţelor raportează peste 280.000, iar datele publice şi cele interne nu se aliniază nici măcar la nivel de judeţe.
Premierul Ilie Bolojan a spus într-o conferinţă de presă că este vorba de aproape 130.000 de bugetari plătiţi astăzi în administraţia publică locală, problema este însă că pe site-ul Ministerului de Finanţe, la rubrica numărului de bugetari figurează peste 280.000 de bugetari în adminis-traţia publică locală. Care este adevărul?
