♦ O treime din jaloanele din PNRR sunt sub risc, caz în care România ar putea pierde, dacă nu recuperează întârzierile, câteva miliarde de euro din cele 10 miliarde de euro pe care trebuie să le atragă până pe 31 august 2026, spune Dragoş Pîslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene ♦ România a atras din PNRR 10,7 mld. euro şi mai are de luat 10 mld. euro.
O treime din reformele care acoperă cele 10 mld. euro sunt în „în zona de risc“ şi fiecare întârziere/eşec poate fi penalizată cu sute de milioane de euro.
„Aprecierea pe care v-o pot da fără să fiu foarte precis este că aproximativ o treime din suma pe care o avem la dispoziţie de 10 miliarde de euro, este în acest moment, cu risc ridicat. Tot pe acolo suntem ca ordini de mărime grosier (a sumelor ce pot fi pierdute – n. red.)“ a spus ministrul de resort, la finalul şedinţei de ieri a Guvernului, şedinţă la care a fost prezentat stadiul punerii în practică a PNRR.
România a luat din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), parte a NextGeneration EU, 2021-2023 (un plan de redresare a economiilor Uniunii Europene după criza COVID, în valoare totală de 800 mld. euro) 10,7 mld. euro şi mai are de luat încă 10 miliarde de euro, până pe 31 august curent, când se încheie programul.
Iniţial, României îi fuseseră alocare 28-29 mld. euro, jumătate granturi, jumătate împrumuturi cu dobândă de 2%. România a renegociat însă PNRR şi a renunţat la şapte miliarde de euro din partea de imprumuturi, rămânând cu 21 de miliarde de euro. 10,7 mld. euro – 6,5 mld. euro din granturi şi restul din împrumuturi – au fost atrase deja şi mai rămân 10 mld. euro. România a cheltuit deja cele 10,7 mld. euro şi acum finanţarea programelor este asigurată dintr-un buffer al Ministerului de Finanţe. Mai are cereri de plata pe care le aşteaptă până la finalul lui aprilie, de 3 mld. euro (cererile de finanţare 3 şi 4).
„Este un lucru cunoscut că Ministerul de Finanţe a asigurat înainte de criza din Iran un buffer pentru a asigura aceste sume necesare pe PNRR. Venirea acelor 3 miliarde doar va completa cash flow-ul în mod uzual, aşa cum trebuie, astfel încât să nu avem nicio problemă de implementare până la sfârşit. Dar asta este ceva ce este rezolvat“, a spus Dragoş Pîslaru.
Ministrul este optimist că banii nu se vor pierde, deşi tonul din expunerea sa nu a fost cel mai vesel: „Ceea ce este foarte important de stabilit este că, având în vedere penalitatea potenţială pentru aceste reforme (finanţate din PNRR – n. red.), nu există un scenariu prin care aceste reforme guvernul să nu le îndeplinească“.
El a mai detaliat că, din cele 179 de jaloane şi ţinte aferente cererilor de plată 5 şi 6, aproximativ o treime au un risc ridicat de eşec.
„Avem circa o treime (din pretenţii – n. red.) care sunt îndeplinite complet, o treime care sunt într-o zonă pe care o avem marcată cu galben, în care încă mai avem de tras, dar lucrurile arată bine şi o treime unde există acest risc ridicat, 65 de ţinte şi jaloane cu risc ridicat, din totalul de 179“, a spus ministrul.
„În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR şi toate au aceeaşi importanţă, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate“, a spus ministrul.
Potrivit lui Dragoş Pîslaru, la fiecare două săptămâni, guvernul va analiza ce se întâmplă pe zona de absorbţie a fondurilor din PNRR şi a adoptării reformelor care trebuie făcute înainte de primirea banilor.
România trebuie să închidă pân la 31 august 2026 toate reformele şi investiţiile asumate prin PNRR, dar, vorbim de posibilele pierderi, ministrul pare că pregăteşte terenul pentru un eventual eşec.
România se bazează enorm pe aceşti bani pentru a-şi continua investiţiile. Pe astfel de bani s-a bazat şi în anii trecuţi. În 2025, din cele 138 mld. lei pe care statul le-a alocat investiţiilor, 78,5 mld. lei, reprezentând 56,8% din totalul cheltuielilor pentru investiţii, au venit din fonduri UE (fonduri structurale şi din PNRR). Pe primele două luni din an, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 11,2 mld. lei, din care 76,8% au reprezentat valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri structurale şi asistenţa prin PNRR.
Pe întreg anul, guvernul a bugetat cheltuieli de investiţii reprezentâând 8% din PIB, adică 164 mld. lei (aproape 33 mld. euro). Din această sumă, 20 mld. euro sunt bani pe care guvernul îi aşteaptă de la UE.
