♦ Conflictul dintre Rusia şi Ucraina va afecta economia României pe toate planurile: PIB-ul va avea o creştere mai redusă decât cea prognozată, creşterea preţurilor la energie va antrena scumpiri în lanţ, iar investiţiile noi vor fi amânate sau vor rămâne în standby ♦ România trebuie să se pregătească pentru o nouă perioadă dificilă din punct de vedere economic, pentru că sancţiunile care vor fi aplicate Rusiei (printre care se numără şi deconectarea de la reţeaua SWIFT) şi incertitudinea generalizată vor avea efecte directe şi indirecte în regiune l Între timp, în România s-a conturat un val de solidaritate pentru miile de ucraineni care au intrat în ţară în ultimele zile, solidaritate care a reunit mediul de business, autorităţile, ONG-urile, dar şi persoanele fizice.
Creşterea economică va încetini în România şi în întreaga Uniune Europeană dacă se va prelungi conflictul din Ucraina şi sancţiunile economice asupra Rusiei vor merge înainte.
„Va afecta creşterea economică din toate ţările europene, inclusiv România, dacă acest conflict continuă, dacă sancţiunile economice se aplică, pentru că Germania şi Italia, depind de gazul din Rusia“, a spus analistul economic Dragoş Cabat. El a explicat că cea mai mare parte a exporturilor de bunuri merge către Germania şi Italia, iar dacă acestor două ţări le încetineşte economia, şi creşterea economică din România va fi afectată.
Florin Andrei, analist financiar, spune că ambele părţi beligerante nu au raporturi comerciale foarte mari cu România, iar acesta ar putea fi un avantaj pentru economia locală.
„Există un risc moderat ca economia României să fie afectată de acest conflict, aş spune că putem considera o corecţie de cel mult 0,5 puncte procentuale la creşterea prognozată“, a spus Florin Andrei.
Guvernul merge pe o prognoză de creştere economică de 4,1% în 2022, o prognoză revizuită în scădere după rezultatele slabe ale economiei din T4/2021 şi majorarea preţurilor energiei.
Florin Pogonaru, preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), susţine că războiul declanşat de Putin împotriva Ucrainei nu va afecta, cel puţin pe termen scurt, economia României, datorită independenţei pe care o are deja faţă de Rusia şi relaţiilor economice slab dezvoltate cu Ucraina.
„Primele reacţii în business sunt de incertitudine, nu de panică. Suntem într-un cadru general bun, un cadru în care pentru anumite sectoare de economie şi, în primul rând, pentru economia verde vor intra bani masiv prin PNRR. Acest conflict dintre Rusia şi Ucraina va muşca din creşterea economică a României, dar nu foarte tare, datorită independenţei pe care o avem deja de Rusia şi, din păcate, din pricina unor relaţii foarte slab dezvoltate economic cu Ucraina. Pe termen scurt, nu văd impact asupra economiei româneşti. Presiunea, la noi, va fi dată de scumpiri. Mă tem de creşterile de preţ la energie, de inflaţie şi de aceste scumpiri în lanţ.“
„Văd o relativă stabilitate a cursului valutar şi o ruptură între sectoarele care sunt subvenţionate din bani europeni şi PNRR (economia verde, bioplastic), care vor creşte şi sectoarele clasice, care se vor lupta şi vor avea producţie în continuare“, a spus Florin Pogonaru în cadrul emisiunii online de business ZF Live.
Eliminarea unor bănci ruseşti din reţeaua financiară SWIFT va conduce la izolarea băncilor ruseşti de sistemul financiar global, ceea ce înseamnă practic tăierea accesului la fluxurile externe din încasări şi plăţi şi la tranzacţiile care derivă din acest lucru.
„Pur şi simplu băncile din Rusia sunt izolate de sistemul financiar global, ceea ce înseamnă că firmele, dar şi persoanele fizice nu ar mai avea acces, în primul rând, la banii din băncile din străinătate, iar tranzacţiile comerciale nu ar mai putea fi onorate şi decontate. (...) Rusia şi companiile ruseşti au mii de miliarde în străinătate, iar impunerea sancţiunilor economice, printre care şi deconectarea de SWIFT, ar face practic imposibil accesul la aceşti bani. Cei mai mulţi bani sunt electronici şi mai puţin cash“, a spus Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarul Financiar.
Un alt pericol al acestui conflict este reprezentat de faptul că Rusia ar putea deveni un pol de putere în comerţul cu cereale ca urmare a invaziei în Ucraina, prin manifestarea puterii regionale şi comerciale. Astfel, va putea decide ritmul şi preţul în piaţa grâului, prin faptul că va controla un nivel de 40% din marfă ce se mişcă la nivel global în piaţă, consideră Cezar Gheorghe, analist expert şi consultant pentru comerţul cu cereale, în cadrul Clubului Fermierilor Români.
„Invazia rusească în Ucraina reprezintă un moment ce va marca în mod fundamental piaţa grâului şi a porumbului precum şi a seminţelor de floarea-soarelui. Ucraina, Rusia şi Kazahstan reprezintă 38% din comerţul global de grâu, în speţă 200 de milioane de tone, acordat ca o medie multianuală. Astfel, Rusia are un nivel de export de minimum 35 de milioane de tone şi maximum 38 de milioane de tone, Ucraina are un nivel de export de 25 de milioane de tone, iar diferenţa, în contul Kazahstanului, totalizează aproape 80 de milioane de tone“, spune Cezar Gheorghe, într-o opinie publicată pe www.zf.ro.
