Eveniment

România va găzdui rachete de interceptare SM-3, tip Block 1B

România va găzdui rachete de interceptare SM-3, tip Block 1B

SM-3, tip Block 1B

Autor: Bujdei Tiberiu Lucian

03.05.2011, 16:39 1049

Dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă în Europa, custabilirea unor interceptori şi în România, presupune patru etapede implementare, România fiind implicată în cea de-a doua etapăprin găzduirea de interceptori tereştri, rachete de interceptareSM-3, Standard Missile 3, tip Block 1B.

Potrivit unui document transmis parlamentarilor din comisiile despecialitate şi care prezintă date sintetice privind ParticipareaRomâniei la sistemul american de apărare antirachetă în Europa,prima etapă de implementare este în desfăşurare şi presupuneprotejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurareade sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave, însoţităde amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarearachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Prima etapă ademarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană anavei "USS Monterey", echipată cu sistemul Aegis.

Cea de-a doua etapă, unde România este inclusă şi are ca orizontde timp anul 2015, prevede extinderea protecţiei aliaţilor NATOprin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM-3 caresă permită lansarea de la sol precum şi a noi baze radar care vorfi amplasate în baze terestre din Europa de Sud-Est.

Înetapa a treia, cu un orizont de timp 2018, urmează să fie extinsăacoperirea sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prinamplasarea unei noi baze terestre în nordul Europei (în Polonia),precum şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noirachete SM-3, amplasate pe mare şi pe uscat, iar cea de patraetapă, cu un orizont de timp 2020, prevede asigurarea uneiprotecţii crescute a teritoriului SUA împotriva unor atacuri curachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuarea rachetelor SM-3 şi a sistemelor radar.

Implicarea României în cea de-a doua etapă a programuluiamerican presupune găzduirea de interceptori tereştri, rachete deinterceptare SM-3, Standard Missile 3, tip Block 1B, aceasta urmândsă devină operaţională începând din anul 2015.

Documentul citat menţionează că participarea României presupuneamplasarea de interceptori tereştri şi a unui sistem radar destinatdirijării acestora, în timp ce sistemele radar destinatedescoperirii ţintelor vor fi găzduite de alte state şi sesubliniază că participarea României la EPAA se referă doar laamplasarea de interceptori tereştri, doar pe uscat şi nu penave.

Interceptorii care vor fi instalaţi în România nu au încărcăturăexplozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase,nucleare, biologice sau chimice, fiind proiectaţi să distrugărachetele ostile prin forţa impactului, iar potrivit unordeclaraţii publice ale subsecretarului de stat american EllenTauscher, pe teritoriul României ar putea fi instalate treibaterii, cu 24 de rachete interceptoare SM-3.

Totodată, România nu va trebui nici să cumpere racheteinterceptoare SM-3, nici să plătească pentru instalarea sauamenajarea locaţiei propriu-zise a acestora pe teritoriul României.Cheltuielile pentru realizarea sistemului EPAA sunt suportate decătre SUA, în timp ce România va pune la dispoziţie locaţia pentruinterceptori, iar orice alte eventuale costuri vor face obiectulnegocierii bilaterale.

Mai mult, sursa citată arată că România a fost aleasă săgăzduiască interceptori tereştri prin care să participe la noulproiect al sistemului de apărare antirachetă (EPAA) după ce celemai recente studii în materie indică faptul că sud-estul europeaneste din ce în ce mai vulnerabilă la ameninţări cu rachete cu razăscurtă şi medie de acţiune, iar în acest context, România este, dinpunct de vedere strategic, în cea mai bună poziţie pentru a găzduiinterceptorii tereştri din componenta sudică a EPAA.

Totodată, se menţionează că decizia României de a-şi asumaresponsabilitatea găzduirii acestui sistem demonstreazăangajamentul consecvent al ţării de a respecta principiileindivizibilităţii securităţii şi solidarităţii în cadrul NATO, iaroperaţionalizarea cât mai rapidă a sistemului antirachetă va întărisecuritatea naţională atât direct, prin protecţia pe care o asigurăîntregului teritoriu naţional, cât şi indirect, deoarece sistemulva avea un rol important de descurajare, în măsură să diminuezeriscurile legate de eventuale atacuri cu rachete balistice.

Pânăîn prezent, au avut loc şase runde de negociere pe tema cadruluijuridic bilateral care va reglementa participarea României laproiectul american de abordare adaptivă în etape a apărăriiantirachetă în Europa (EPAA). Aceste negocieri au început oficialla 17 iunie 2010 odată cu vizita la Bucureşti a unei delegaţiiamericane conduse de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentrucontrolul armamentelor şi securitate internaţională.

Următoarele cinci runde de negocieri au avut loc la Bucureşti,în iulie, septembrie, decembrie 2010 şi martie şi aprilie 2011.

În perioada următoare România şi SUA vor colabora pentrufinalizarea documentelor juridice bilaterale şi a aranjamentelor depunere în practică necesare, iar în final Acordul bilateral care varezulta din negocierile cu SUA va fi supus ratificării înParlamentul României.

CSAT a aprobat ca locul de amplasare a sistemului antirachetă săfie în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt, şefulstatului menţionând că baza ramâne sub comandă românească.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO