Eveniment

Românii care muncesc în străinătate au strâns 100 mld. euro în ultimul deceniu. Băncile româneşti, scoase din traseul banilor către România

Românii care muncesc în străinătate au strâns 100 mld. euro în ultimul deceniu. Băncile româneşti, scoase din traseul banilor către România

Românii care muncesc în străinătate au strâns 100 mld. euro în ultimul deceniu

Autor: Adelina Mihai

08.06.2011, 23:50 5140

Cei 3 milioane de români plecaţi în ultimii zece ani la muncă înEuropa de Vest au adunat economii de 100 de miliarde de euro pecare le ţin în băncile străine şi sub formă de cash, estimeazăexperţi ai Fundaţiei Soros, adică de patru ori mai mult decât auromânii de acasă în băncile româneşti.

Acesta este primul studiu care măsoară sumele strânse deromâni în străinătate şi nu numai remiterile anuale, evaluateconform indicatorilor BNR la aproape 3,8 miliarde de euro pentru2010. Au existat însă ani, din 2000 încoace de când a începutmigrarea masivă la muncă în străinătate, când românii de afară autrimis şi câte 7 - 8 miliarde de euro pe an în ţară. Cele 100 demiliarde adunate de românii plecaţi în străinătate de-a lungulcelor 10 ani înseamnă circa 35.000 de euro de persoană. Astfel, ofundaţie îşi pune pentru prima dată problema sumei pe care oeconomisesc cei 3 milioane de români aflaţi la muncă în străinătateşi realizează un studiu despre migraţia românilor. Pe de altăparte, românii au depozite în bănci de 25 de miliarde deeuro.

"În perioada august 2009- august 2010, românii din străinătateau economisit aproape12 miliarde de euro. Economiile totale aleromânilor aflaţi la muncă în străinătate în ultimii zece ani s-arputea estima astfel la o valoare de 100 de miliarde de euro", estede părere Gabriel Petrescu, director executiv al Fundaţiei Soros,care a realizat un studiu recent despre migraţia în România înparteneriat cu International Agency for Source Country Information,un ONG fondat în Austria, care realizează cercetări despre migraţieîncă din 2004. Dacă românii din străinătate au economisit anultrecut 11,98 miliarde de euro, valoarea remiterilor în ţară a fostde 2,87 miliarde de euro. Banii transferaţi în ţară de românii dinstrăinătate în perioada 2005- 2010 (pentru care există datedisponibile) au fost în sumă de 30 de miliarde de euro, potrivitdatelor BNR.

În general, românii care pleacă în străinătate (45%) spun că nuse întorc fără să-şi realizeze obiectivul de economisire. În medie,un emigrant român care lucrează în străi­nătate nu vrea să seîntoarcă acasă fără o sumă economistă cuprinsă între 80.000 şi120.000 de euro.

"Românii îşi ţin banii în băncile din ţara de migraţie,interesant este însă că peste 55% îşi ţin economiile în conturicurente şi numai 2% în depozite, ceea ce înseamnă că există o lipsăde educare în acest sens. De altfel, 30% dintre aceştia îşi ţinbanii sub formă de cash", a adăugat Petrescu, care a absolvitprogramul de Executive MBA oferit de şcoala de afaceri ASEBUSS.

Petrescu a urmat mai multe cursuri de educaţie managerială laUniversity of Pennsylvania, Harvard Business School, INSEAD sauLondon School of Economics.

Un familie de români care lucrează în străinătate economiseşteanual circa 9.015 euro şi trimite acasă numai 2.157 de euro. Cualte cuvinte, la fiecare euro trimis acasă, românii din străinătateeconomisesc câte 4 euro în ţara de migraţie.
Românii nu se duc la muncă în străinătate ca să trimită baniacasă, ci se duc pentru a economisi. De aceea, ei privescremiterile ca pe o cheltuială şi nu ca pe o investiţie, iar dacădupă o anumită perioadă se întorc în ţară cu 60.000 de euro, deexemplu, pe care să-i folosească pentru achiziţia unui apartament,ei nu fac remiteri, ci "migration transfer" (transfer la purtător -n. red.).

"Migraţia trebuie privită ca o afacere cu reglementări foartestricte. Guvernele ar trebui să colaboreze cu sectorul privat, săle ofere un climat prin care să poată crea noi locuri de muncă şisă atragă transferurile de bani de la cetăţenii plecaţi înstrăinătate. Băncile pierd o oportunitate foarte mare în acestsegment de piaţă, pentru că nu privesc emigranţii ca pe nişteclienţi, ci ca pe nişte oameni săraci, care muncesc de cele maimulte ori ilegal", susţine olandezul Nicolaas de Zwager, directorşi fondator al International Agency for Source Country Informationşi autor al studiului. Anterior, de Zwager a fost directorulCentrului Internaţional pentru dezvoltarea politicilor de migraţie(în perioada 1998 - 2004) şi şeful misiunii în cadrul InternationalOrganisation for Migration în Kiev (1996 - 1998). El admite totuşică deşi românii trimit anual în ţară circa 3 miliarde de euro şieconomisesc 12 miliarde de euro, remiterile sunt foarte importante,pentru că reprezintă o modalitate eficientă de a lua bani de la ceicare au şi de a-i oferi celor care au nevoie de ei.

"Practic, 3 milioane de români din străinătate întreţin anual unmilion de gospodării din România prin intermediul remiterilor, deaceea este bine ca aceste transferuri să fie încurajate să aibă locîn continuare, însă prin canale formale", a adăugat de Zwager.

Aproape jumătate (41%) dintre românii din străinătate preferă sătrimită bani acasă prin canale informale, ceea ce înseamnă căbăncile pierd anual oportunitatea de a intermedia transferuri depeste 1 miliard de euro, bani care sunt trimişi acasă sub formă decash.

Vor fi tot mai multe valuri de migraţie, iar cea mai mareprovocare a guvernelor în următoarea perioadă va fi reprezentată demodalitatea prin care vor putea obţine beneficii de pe urmamişcărilor migraţioniste.

Din punctul de vedere al migranţilor, remiterile sunt văzute cao cheltuială, pentru că ei trimit bani în ţară familiei sauprietenilor pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere.

"Din punctul de vedere al migranţilor, remiterile sunt văzute cao cheltuială şi le contabilizează ca atare. Drept urmare,remiterile nu sunt folosite pentru investiţii, ci pentru consum,iar adesea consumul înseamnă achiziţia de produse importate.Astfel, o mare parte dintre banii din remiteri ajung astfel tot înGermania", a mai spus de Zwager.

Românii trimit mai puţini bani acasă (2.157 euro pe an) decâtemigranţii din Republica Moldova, de exemplu, care trimit rudelor,în medie, câte 3.678 de euro pe an, pentru că au început să plececu tot cu familia la muncă în străinătate, pe când din Moldovapleacă mai mult femeile, care se ocupă cu activităţi casnice. Oaltă explicaţie pentru care românii trimit mai puţini bani în ţarăeste că media de vârstă a acestora este de 32 - 33 de ani, ceea ceînseamnă că majoritatea părinţilor lor încă sunt angajaţi şi nu aunevoie de suportul lor financiar.
"Migranţii români nu vor să se integreze în comunităţile încare lucrează, ei nu merg la restaurante şi nu-şi cumpără haine.Dacă sunt frustraţi că nu-şi ating obiectivele şi situaţia în ţarănu s-a îmbunătăţit, atunci încep să cheltuie din bani", a adăugatde Zwager.

Migranţii sunt sătui să fie priviţi ca nişte surse de venit şide aceea misiunea lor în străinătate a devenit aceea de a strângebani pentru a veni în ţară, să-şi cumpere o casă şi să se asigurecă vor avea o pensie. De aceea, ei nu vor să se integreze încomunitatea din ţara în care au emigrat şi nici nu-şi închiriazăapartamentele sau casele din ţară pentru perioada în careemigrează. Peste 60% din românii emigranţi sunt căsătoriţi, maiarată cercetarea.

Fiecare român care pleacă în străină­tate trimite bani acasă de2 sau maximum 4 ori pe an şi speră să se întoarcă definitiv într-operioadă medie de 5,4 ani.

"Studiul a mai spulberat un mit despre emigranţii români.Aproximativ 70% dintre românii din străinătate lucrează în sectorulformal, iar 5% au firme proprii sau contracte de tip PFA, pentru aevita restricţiile de pe piaţa muncii din statele nordice", aexplicat de Zwager.

El a mai precizat că un alt rezultat surprinzător al studiului afost acela că 80% dintre românii emigranţi au dreptul să lucrezelegal în ţara în care au emigrat şi sunt conştienţi de acesteoportunităţi.

În ceea ce priveşte structura emigranţilor români în funcţie demediul de provenienţă, studiul arată că 48% dintre migranţi provindin mediul rural şi 52% din mediul urban. Românii ar prefera să fiesăraci în Spania decât să fie săraci în România. Cei mai mulţiemigranţi români (86,2%) au studii medii, în timp ce numai 12,4% austudii superioare. Se remarcă însă un "exod" al românilor cu înaltecalificări în statele care nu fac parte din Uniunea Europeană(precum Canada sau SUA), unde peste 44% dintre cei care pleacă austudii superioare, aici plecând mai mult ingineri IT sau medici.Aproape unu din cinci (18%) dintre aceştia pleacă în afară încondiţiile în care au un job în România.

Studiul, care a măsurat datele pentru perioada august 2009 -august 2010, a fost realizat pe un eşantion de 15.100 de familii deromâni aflaţi la muncă în străinătate, iar un număr de 1.130 deinterviuri au fost validate şi au avut răspunsuri complete laîntrebările din chestionare. Marja de eroare a studiului este de +-3%. Numărul de români care lucrează în străinătate, de 2,9 milioanede persoane, a fost realizat folosind o medie a tuturorstatisticilor privind numărul de emigranţi. Un număr oficial alromânilor aflaţi la muncă în străinătate va fi disponibil abia înluna martie a anului viitor, când INS va publica primele rezultatepreliminare ale recensământului.

AFACERI DE LA ZERO