♦ Cel puţin 30 de drone ruseşti, înarmate, au pătruns ieri în spaţiul aerian al Poloniei şi au ajuns adânc în teritoriul ţării, până la 300 de kilometri ♦ Ele au fost doborâte de avioanele poloneze şi olandeze – F–16 şi F–35 ♦ Observatorii militari cred că nu a fost o greşeală de ghidare a dronelor, ci o provocare a Rusiei la adresa NATO.
Provocarea este cea mai mare nu din timpul războiului din Ucraina, ci din vremea Războiului Rece. România, asemenea Poloniei au suferit cumplit de pe urma expansionismului Rusiei, iar istoria nu se uită uşor.
„România este în deplină solidaritate cu Polonia, aliatul şi partenerul nostru strategic. Suntem uniţi pentru a face NATO şi, în special, flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, mai sigur. De asemenea, vom continua să sprijinim pe deplin Ucraina şi poporul său curajos, care continuă să fie supus în fiecare zi unor atacuri nemiloase”, a spus preşedintele Nicuşor Dan.
Abia recent România a adoptat o lege prin care armata poate doborî drone ce sunt considerate un pericol. Polonia a doborât dronele ruseşti cu avioanele ei (F-16), dar şi cu avioane NATO (F-35 ale Olandei), staţionate în Polonia.
Frustrarea istoriei
Marie Curie, o savantă de geniu, descoperitoare a funcţiilor practice ale radiumului, un element chimic rar, care salvează azi milioane de vieţi, povesteşte, în amintirile sale, cum a fugit din Polonia. Ea spune că ruşii interziseră în şcoli predarea limbii poloneze. Părinţii au ajutat-o să fugă în Franţa, sperând ca măcar ea să se salveze. Şi, fără să ştie, nu au salvat-o doar pe ea, ci zeci de milioane de vieţi. Era pe la 1870, Polonia era ocupată de Rusia atunci. Asta fac azi ruşii în Ucraina, în partea pe care au ocupat-o. Apoi polonezii nu vor uita încă o ocupaţie, cea din al doilea război mondial. Nu pot uita masacrul de la Katin când armata Poloniei – 22.000 de ofiţeri - a fost decimată, deşi se predase, o crimă de război ce nicio istorie nu trebuie să o ierte. Cum nici România nu trebuie să uite sau să ierte masacrul de la Fântâna Albă. România nu poate uita Basarabia, Bucovina de Nord sau Herţa. Dar istoria stă în coperţile unei cărţi, mereu. Istoria întoarce rar filele.
Dar azi?
Potrivt agenţiei de presă Mediafax, premierul Donald Tusk a anunţat că Polonia va invoca articolul 4 din Tratatul NATO, solicitând o consultare formală în cadrul alianţei, o măsură convenită între el şi preşedintele Karol Nawrocki.
Articolul 4, cum fireşte curg numerele, este înaintea articolului 5 care prevede intrarea în război a tuturor membrilor Alianţei când un membru al său este atacat. Va ataca Rusia un stat membru al NATO? Chiar şi unul mic precum Estonia? Rusia are un PIB mai mic decât al Italiei, deşi este o ţară imensă. Salariul mediu pe economie, raportat la puterea de cumpărare, este mai mare în România decât în Rusia. Problema este că jumătate din veniturile Rusiei merg la armată. Niciun stat democrat nu-şi permite asta. Până nu va avea de ales.
Polonia a înţeles. Se înarmează puternic. 5% din PIB-ul Poloniei merge la armată. Şi, în curând, armata poloneză va avea 300.000 de soldaţi (80.000 în România, 1,2 milioane în Rusia). Polonia va deveni cea mai puternică armată din UE, în următorii ani, pentru că „cine s-a fript cu ciorbă, suflă şi-n iaurt”.
România? Şi România promite 5% din PIB pentru armată. Are 60 de avioane F-16, date gratis de alţii sau cumpărate la mâna a doua. Mai vrea şi 30 de F-35 – avioane ca ale olandezilor care au doborât dronele ruşilor aruncare spre Polonia. Dar acelea costă cel puţin 100 de milioane de dolari bucata. Dacă econonomia merge bine, putem reuşi, totuşi.
România? Şi România promite 5% din PIB pentru armată. Are 60 de avioane F-16, date gratis de alţii sau cumpărate la mâna a doua. Mai vrea şi 30 de F-35 – avioane ca ale olandezilor care au doborât dronele ruşilor aruncare spre Polonia. Dar acelea costă cel puţin 100 de milioane de dolari bucata. Dacă econonomia merge bine, putem reuşi, totuşi.
