Eveniment

Cum s-a comportat economia în anul imediat următor după alegeri. Temerea unora dintre economişti este astăzi că, din cauza multelor decizii electorale, anul 2017 va fi unul extrem de dificil pentru buget

Cum s-a comportat economia în anul imediat următor după alegeri. Temerea unora dintre economişti este astăzi că, din cauza multelor decizii electorale, anul 2017 va fi unul extrem de dificil pentru buget

Autor: Iulian Anghel

07.12.2016, 19:03 215

Anii de după alegeri au fost în mare măsură stabili, dacă judecăm după evoluţia economiei din ultimele patru cicluri elec­torale.

Cu o excepţie du­re­roasă - anul 2009, un an care a fost însă la rân­du-i dificil politic din cauza alegerilor prezi­denţiale, care avea să conducă la şocul din 2010.

Temerea unora dintre economişti este astăzi că, din cauza multelor decizii electorale, anul 2017 va fi unul extrem de dificil pentru buget – un buget care va avea venituri fiscale de doar 25% din PIB, faţă de o medie de 40% în UE.

Prin urmare, statul, prin guvernul care-l va reprezenta, s-ar putea vedea obligat să-şi retragă o parte din promisiunile electorale, fie majorând taxele, fie punând capac unor lucrări de investiţii.

Pentru economie, alegerile din ultimii 15 ani nu au adus modificări majore şi pentru că, într-un anume fel, a existat o inerţie. Economia creştea, era o vreme în care antreprenorii dădeau cu tifla guvernului: economia s-a rupt de factorul politic, clamau cu emfază!

Azi trăim însă alte vremuri: SUA pregătesc închiderea economiei, Europa este sub un cvasiasediu. Vom asista la o competiţie puternică pentru atragerea de capital – SUA şi Marea Britanie pregătesc reduceri semnificative de taxe, un atu al Europei de Est în ultimii ani.

Dar România a redus deja puternic taxele. Liderii politici promit alte reduceri, dar deja bugetul este extrem de strâmtorat. Economia creşte cu aproape 5% pe an, dar veniturile statului sunt în scădere (minus 2% venituri, în vreme ce cheltuielile la zece luni au crescut cu 3%, an/an), iar cererile sociale sunt în continuă creştere pentru că nimeni nu se oboseşte să explice că, de fapt, această creştere economică produce goluri semnificative în buget, lucru ce pune sub semnul întrebării chiar capacitatea statului de a-şi onora obligaţiile sociale. Mai mult, nu pot fi construite autostrăzi cu venituri fiscale de 25% din PIB (la un PIB de 170 de miliarde de euro estimat pentru 2017 faţă de 160 de miliarde de euro în 2015) pentru că aceşti bani nu vor mai ajunge nici pentru onorarea obligaţiilor curente ale statului.

Precedent există, excesul a fost amar decontat în 2010, după ce, în doi ani de campanie, 2008 şi 2009, oamenii politici s-au întrecut în promisiuni au angajat cheltuieli nesăbuite în loc să strângă rândurile în faţa crizei care bătea la uşă. Pentru unii economişti trăim un deja-vu, o piesă în care nu mai are importanţă ziua de mâine, ci doar câştigul vremelnic din ziua de azi.

AFACERI DE LA ZERO