Creşterea costurilor de finanţare în euro şi o volatilitate mai mare a cursului de schimb leu/euro ar putea fi primele efecte locale ale deciziei şocante prin care agenţia americană de rating Standard&Poor's (S&P) a retrogradat nouă ţări din zona euro, însă înrăutăţirea calificativelor pentru state ca Spania şi Italia poate aduce României şansa de a se diferenţia în ochii investitorilor la nivel european având în vedere tabloul macro stabil şi măsurile de austeritate deja aplicate.
Vineri pe piaţa valutară cotaţiile se situau uşor peste pragul de 4,33 lei/euro, dar spre finalul zilei au urcat la 4,34, iar valutele din regiune şi euro şi-au accentuat declinul, după ce o sursă guvernamentală din zona euro a declarat că S&P este pe cale să retrogradeze mai multe ţări din regiune, mai puţin Germania şi Olanda.
La capitolul CDS (costul asigurării contra riscului de default), România a încheiat săptămâna la un nivel de 450 de puncte de bază (4,5 puncte procentuale), în scădere uşoară faţă de săptămâna precedentă, în timp ce prima de risc pentru Ungaria era la 675 de puncte.
"S-ar putea să apară momentul în care investitorii, pieţele, să înceapă să diferenţieze România. Sunt ţări europene în care măsurile luate deja de România sunt abia la început. România a trecut hopul măsurilor de austeritate. Dacă se opresc protestele, am putea să ne strecurăm poate cu un uşor avantaj. Scenariul cu cele mai bune şanse ar fi să scăpăm oarecum neatinşi. Dacă mişcările de protest se extind, se creează impresia de instabilitate, ceea ce va antrena riscuri mai mari şi consecinţe negative concretizate în accesul mai scump la finanţare", a comentat analistul Aurelian Dochia.
S&P a retrogradat vineri ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Ciprului cu câte două trepte şi pe cele ale Franţei, Austriei, Maltei, Slovaciei şi Sloveniei cu o treaptă, sub nivelul triplu A care era garanţia finanţării la costuri rezonabile. Iar consecinţele negative asupra României ar putea să se transmită prin canalul bancar, având în vedere că băncile-mamă ale filialelor locale se vor finanţa şi mai scump, dar şi prin contagiunea aversiunii la risc a investitorilor.
Totuşi, succesul emisiunilor de bonduri plasate recent de Slovacia şi Polonia îndică o revenire a apetitului pentru Europa emergentă după ce piaţa îngheţase la sfârşitul lui 2011 şi disponibilitatea investitorilor de a face diferenţe într-o ţară sau alta atunci când decide unde să plaseze banii.
Pe plan intern, situaţia în plan macro este stabilă, România reuşind să ajusteze principalele dezechilibre. Iar finanţarea deficitului bugetar merge bine, Ministerul Finanţelor bifând la începutul acestui an o serie de licitaţii de titluri de stat la care diminuarea costurilor i-a permis să împrumute sume mai mari decât cele anunţate.
România a trecut peste partea cea mai grea a crizei economice, însă pentru ca investitorii să înceapă să selecteze, să aleagă între perspectivele diferitelor ţări, este nevoie de timp, consideră analiştii.
Dochia a amintit că o parte din avantajul României în ochii investitorilor a fost stabilitatea pe plan intern, având în vedere că până acum nu s-au înregistrat proteste violente ca în Grecia sau Italia. Rămâne de văzut cum va evolua situaţia internă.
Decizia S&P măreşte însă riscul de recesiune în ţările europene, iar riscul principal pentru România este legat de ceea ce se va întâmpla în Europa.
"Mă aştept ca România să aibă o şansă. Că va beneficia de ea depinde şi de ceea ce se va întâmpla pe plan intern. Până la urmă investitorii ar trebui să facă diferenţierea între ţări. Te uiţi la zona euro, vezi că perspectivele se deteriorează, aşa că începi să te uiţi în jur. Diferenţierea va veni nu datorită faptului că România performează foarte bine, ci din faptul că alte ţări au perspective îngrijorătoare", a mai spus Dochia.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, spune că pe cât este de dramatică decizia S&P, pe atât este de nefundamentată şi se întreabă retoric care sunt motivele de netăgăduit pentru care au fost retrogradate Austria şi Franţa. El vede în următoarea perioadă un nou val de aversiune la risc, care va afecta şi România.
"Dacă ai ajuns să retrogradezi ţări ca Austria şi Franţa, investitorii se vor întreba: Dar Europa de Est ce are? E posibil ca la nivel european să vedem un nou val de aversiune şi să vedem o aversiune şi în Europa de Est prin contagiune, prin neîncredere. Să sperăm că pieţele vor mai începe să diferenţieze. România are politici sănătoase, a redus deja deficitul, arată mult mai bine decât multe state din Europa şi cu o evoluţie în continuare în îmbunătăţire."
Economistul Raiffeisen nu exclude nici un efect negativ prin canalul bancar, prin scumpirea costului de finanţare. "Finanţările în euro, cel mai probabil, vor avea o tendinţă de scumpire în România, ceea ce poate să aibă şi un aspect pozitiv prin stimularea creditării în lei. În ceea ce priveşte riscul deprecierii leului, cu o inflaţie mică şi în scădere spaţiul de manevră este mai mare şi ca dobândă, şi la nivel de curs. Cu un curs uşor mai depreciat, până la 4,4 lei/euro, nu văd efecte semnificative. Important e să nu fie mai mult", a adăugat Dumitru.
Deşi în contextul internaţional este inevitabilă o presiune pe curs în toată Europa de Est, Dumitru crede că în România ar trebui să fie efecte mai mici pentru că prezenţa nerezidenţilor este mai redusă. "Probabil că, treptat, băncile vor primi aprobări de la BNR să vândă euro pentru a-şi reduce poziţiile valutare rezultate din trecerea la IFRS, ceea ce va mai limita presiunea pe cursul de schimb."
Pe de altă parte, analistul Aurelian Dochia anticipează că va fi o volatilitate mare a cursului. "Nu pot spune o tendinţă clară: apreciere sau depreciere. Cred că se vor înregistra mişcări ale cursului în marje mai mari în jurul valorilor de acum. Pe de-o parte va acţiona influenţa negativă a veştilor din exterior. Pe de altă parte, va fi impactul favorabil al indicatorilor buni din ultima vreme."
Analistul Florin Cîţu, crede că pe termen scurt decizia S&P va afecta negativ creşterea economică din România, prin costuri mai mari ale capitalului. "Efectul imediat al acestor decizii se va simţi în costul de finanţare. Din păcate pentru noi, faptul că Franţa, Italia, Austria se finanţează mai scump înseamnă că şi preţul capitalului direcţionat către România va fi mai mare".
Pe termen lung, dacă UE vrea să rămână competitivă la nivel global, Cîţu consideră că efectul ar trebui să fie o creştere a productivităţii şi înscrierea pe un canal de creştere economică sustenabilă.
Pe de altă parte, analistul Lucian Isar crede că decizia S&P nu este doar fundamentată, dar chiar uşor în urma realităţilor din pieţele internaţionale şi evaluărilor făcute de investitori.
El crede că decizia S&P poate afecta economia Romaniei atât în sens pozitiv, cât şi negativ.
Pe partea pozitivă, Isar sesizează că S&P aduce ratingul României mai aproape de cel al altor ţări europene, în linie cu existenţa unui diferenţial de risc real mai scăzut.
"Suplimentar, recomandarea S&P de a concentra eforturile către creşterea economică pot permite României mai mult spaţiu de negociere a traiectoriei de atingere a ţintelor pentru realizarea compactului fiscal", a arătat Isar.
Chiar dacă se înscrie în categoria celor care cred că influentele negative pot veni pe partea fluxurilor financiare şi ale sistemului bancar, Isar nu vede acest pericol din legăturile cu Franţa şi Austria, ci dinspre Grecia."În cazul Greciei, situaţia trebuie soluţionată cât mai repede, iar sensul rezolvării, preluarea unei cote mai mari de datorii de catre Europa ori faliment, poate să afecteze semnificativ economia României atât pozitiv, cât şi negativ", a încheiat Isar.
Un ton mai rezervat în ceea ce priveşte impactul asupra României are economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Bucşa, care sesizează iniţial, dincolo de argumentaţia oficială, coincidenţa între momentul anunţului S&P şi reuşitele de a se împrumuta în piaţă ale Spanirei şi Italiei.
"Nu va fi un impact semnificativ dacă nu vor face un pas similar şi Moody's sau Fitch. Dar dacă Franţa îşi pierde definitiv ratingul AAA, adică o altă agenţie de rating o retrogradează, atunci niciun bond emis de o entitate europeană nu mai poate să fie triplu A. Nu exclud o astfel de situaţie, dar această decizie nu va face decât să grăbească crearea unei agenţii de rating europene", a atras atenţia Bucşa.
În ceea ce priveşte efectele asupra pieţei interne, Bucşa se aşteptă la o penalizare a activelor din centrul şi estul Europei, dar nu vede o contagiune pe canal bancar direct din decizia S&P.
"Probabil că BCE va continua să reducă costurile de finanţare ale băncilor pe termen mediu. Finanţarea alternativă prin obligaţiuni era deja scumpă pentru băncile europene. Cred că sunt alte motivaţii pentru care se va scumpi fiunanţarea, mai importante decât decizia agenţiei de rating. Deja banii se scumpeau pentru băncile europene", a continuat Bucşa.
Ce consecinţe ar putea avea decizia S&P asupra României
- Influenţe negative pe partea fluxurilor financiare şi ale sistemului bancar;
- Presiune asupra cursului, concretizată într-o volatilitate mai mare;
- Creşterea aversiunii faţă de risc a investitorilor;
- Creşterea costurilor de finanţare în euro pentru România;
- Stimularea creditării în lei;
- Ratingul României se apropie de cel al altor ţări europene;
- România se poate diferenţia în ochii investitorilor având în vedere tabloul macro stabil şi măsurile de austeritate aplicate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
