♦ Cum este mai bine să arate structura de rezistenţă a unei economii în 2024? ♦ Practic, economia României a pierdut din agricultură şi din industrie şi a câştigat teren în servicii în ultimul deceniu.
Cele 1.000 mld. de lei care s-au adăugat PIB-ului în ultimii 10 ani s-au datorat într-o mai mare măsură expansiunii serviciilor din economie şi într-o mai mică măsură producţiei, aşa cum arată analiza datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Industria, de exemplu, a pierdut aproape cinci procente din PIB ca pondere în economie, iar agricultura a pierdut un procent. În aceeaşi vreme, însă, comerţul şi HoReCa au câştigat cinci procente ca aport la PIB.
Mişcarea spre o pondere mai mare a serviciilor în economie vine natural, pe măsură ce veniturile locale şi veniturile pieţelor ţintă cresc şi oamenii consumă mai multe vacanţe, ieşiri la restaurant, coafură sau alte cheltuieli care nu sunt esenţiale supravieţuirii. Întrebarea care vine este însă unde se trage linie şi ponderea mare a serviciilor ajunge practic o vulnerabilitate a economiei, în condiţiile în care o investiţie într-un centru IT, de exemplu, aduce valoare adăugată mare, adică PIB, dar nu creează un ecosistem local cum creează o fabrică, care atrage furnizori locali, forţă de muncă, şi angrenează sistemul educaţional.
„Ponderea mare a serviciilor poate să devină fără îndoială o slăbiciune. Cu schimbarea condiţiilor, orice structură care pare solidă la un moment dat se poate dovedi neviabilă. Din cauza asta cred într-o structură echilibrată a economiei, în care să ai de toate. Într-adevăr, serviciile IT, care au avut o evoluţie foarte bună, pot fi şi ele un motiv de îngrijorare şi vulnerabilitate, în condiţiile în care sunt legate de partenerii externi“, răspunde Aurelian Dochia, profesor de economie.
