Majorarea salariilor va însemna un nou imbold pentru consum, care a fost motorul creşterii economice, dar ar putea crea probleme de competitivitate, consideră Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING.
În 2015 consumul final efectiv a crescut cu 5,3%, iar investiţiile (formarea brută de capital fix) s-au majorat cu 7,5%, ceea ce arată o activitate economică în expansiune care, pe fondul unei forţe de muncă mai rare din cauza migraţiei, va pune presiune pe piaţa muncii şi pe salarii, determinând majorarea lor şi fluctuaţii însemnate de personal, în unele cazuri.
„De la noi din companie pleacă juniorii şi pentru 300 de lei în plus, nu se gândesc la ce oportunităţi au, ci e mai important salariul“, a comentat la ZF Live Raluca Zamfie de la agenţia de PR Ranevents.
Cel mai mult au crescut în ianuarie salariile din administraţie, în urma politicii fostului guvern. Volumul de majorări salariale acordate în sistemul bugetar va costa bugetul anul acesta 13 miliarde de lei, bani care se vor regăsi în consum şi care se adaugă celor 52 de miliarde de lei, sumă pe care statul a plătit-o anul trecut celor peste un milion de angajaţi ai săi.
Masa salarială din România a coborât în 2014 la o pondere de doar 30% în PIB, faţă de aproape 40% în 2008. În cifre absolute, angajatorii români au plătit salarii de circa 208 mld. lei în 2014, faţă de 198 mld. lei în 2008 (în creştere cu 5%), în condiţiile în care, tot în cifre absolute, PIB-ul a crescut în această perioadă cu 32% (de la 503,9 mld. lei în 2008 la 666,6 în 2014). Dar masa salarială tinde să crească în anii de expansiune.
Creşterea salariilor în administraţie va pune presiune pe salariile din mediul privat, cum s-a întâmplat în 2006 – 2008, chiar dacă nu atât de intens. Şi noua creştere a salariului minim prevăzută pentru această primăvară, va avea un impact pe salarii.
„Pentru anumite sectoare, cum este retailul, unde mulţi angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim, un impact semnificativ îl poate avea şi majorarea salariului minim pe economie. Aici, un şef de hipermarket ajunge să câştige 4.000 de lei, dar cei mai mulţi angajaţi sunt lucrători comerciali şi vânzători plătiţi cu minimul pe economie“, comentează Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR.
Creşterea investiţiilor remarcată de statistici este o urmare a avansului cererii, iar odată intraţi în horă managerii trebuie să joace.
„Vorbim pe de-o parte de un deficit de personal şi pe de altă parte de o evoluţie bună în toate sectoarele economiei. Aceşti doi factori pun presiune pe salarii. Pe de altă parte, creşterea comenzilor în toate sectoarele economiei şi creşterea investiţiilor pun presiune pe echipele de management, care mai departe pun presiune pe angajaţi. Orele suplimentare şi munca în plus sunt însă recompensate, astfel că vedem creşteri salariale“, comentează Florin Godean, country manager al Adecco, cea mai mare companie de recrutare şi muncă temporară din România.
Pentru Oana Datki Botolan, South East Europe managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam, presiune pe salarii există deja de câţiva ani şi o vedem în toate industriile ca urmare a creşterii salariilor foarte mici: „În corporaţii există o creştere medie de 4,5%, cu diferenţe de la o industrie la alta. În energie spre exemplu, o industrie care merge cu frâna pusă, creşterea medie este de doar 3%, În industiile cu salarii deja mari, cum este cazul IT-ului, vedem iar creşteri modeste.”
Datki nu crede că situaţia din 2008 se va repeta acum, chiar dacă salariile cresc, pentru că suntem într-un alt context: „În perioada de boom, înainte de 2008, creşterile salariale erau de 13-15%, însă şi inflaţia era atunci de 8%. Nu ne vom mai întoarce în timp, şi nu există o justificare acum să vedem majorări de două cifre.”
Inflaţia joacă întra-adevăt un rol în veniturile angajaţilor – câştigul salarial mediu net a crescut cu 11,7% ianuarie/ianuarie, iar cel real cu 14,1%, ca urmare a inflaţiei negative.
Oana Datki Botolan mai opinează că, actualmente, lucrurile merg în România după modelul din vest unde de 20 de ani vedem creştere de salarii de 2-4% maxim: „Nu cred că trebuie să punem problema să îi prindem din urmă. La top şi mid management avem un nivel salarial apropiat, însă la salariu mediu diferenţa este dată de puterea economiei, de productivitate. Productivitatea din România poate creşte doar prin investiţii majore în tehnologie, dar acest lucru s-ar putea traduce în reduceri de personal şi în reconversie ulterioară”.
La productivitate se referă şi Ciprian Dascălu de la ING Bank, când analizează evoluţia salariilor: “Salariile din sectorul public au urcat cu aproape 21%, ceea ce ar putea duce la presiuni asupra celor din mediul privat. Ulterior pot apărea probleme de competitivitate, ducând în cele din urma la creşterea somajului pe termen mediu“.
De altminteri, ultimul raport al BNR asupra inflaţiei aduce în discuţie acest aspect arătând că, în ultimele şapte trimestre, pe măsură ce salariile au avansat semnificativ productivitatea muncii a coborât.
Datki crede că o majorare a salariilor fără a ţine seama de competitivitate ar putea să-i impingă pe unii angajatori spre alte zone. „România a devenit un hub pentru investitorii din servicii (BPO, share service center-uri) tocmai pentru că salariile aici sunt mai mici decât în vest. Dacă situaţie se schimbă am putea vedea o migraţie spre zone cu salarii mai mici.”
