Cheltuielile de investiţii ale bugetului general consolidat au fost în 2015 de 41 mld. lei (peste 9 mld. euro), cu un salt uriaş în decembrie de 15 miliarde de lei (3,3 mld. euro), ceea ce a topit excedentul de 5,3 miliarde de lei înregistrat în noiembrie, anul încheind cu un deficit de 10,3 miliarde de lei, echivalent a 1,47% din PIB.
Bugetul a cheltuit în decembrie 15,6 mld. lei peste veniturile obţinute în acestă lună, echivalent a 2,2% din PIB.
„O execuţie bugetară cu un surplus de cheltuieli de 2,2% din PIB peste colectarea de venituri din decembrie nu este un lucru în regulă. Acum, dacă aceste cheltuieli au mers în investiţii este totuşi un lucru bun. Ceea ce rămâne sub semnul întrebării este eficienţa cheltuielilor făcute pe ultima sută de metri. Rămâne prin urmare să vedem încotro s-au dus banii, în ce proiecte. Dacă s-au alocat bani pentru închiderea unor proiecte cuprinse în finanţarea din exerciţiul financiar 2007 - 2013, este şi acesta un lucru pozitiv. Rămânem cu observaţia că eşalonarea lunară a cheltuielilor este de ani de zile la noi nesănătoasă şi nu doar pentru buget. Prin injectarea în piaţa monetară a unei lichidităţi atât de mari, în condiţiile în care banii deja plutesc, Finanţele au contribuit la prăbuşirea Robor şi la deprecierea cursului leu/euro“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Bugetul pe 2015 fusese fundamentat pe un deficit de 1,8% din PIB (13 mld. lei), dar la noiembrie el înregistra un excedent de 5,3 miliarde de lei care nu putea fi pus pe seama unei evoluţii a economiei peste aşteptări (o creştere economică de peste 3,5% faţă de una de 2,5% pe care fusese fundamentat bugetul), ci pe seama nerealizării cheltuielilor de investiţii.
Faţă de un plan de cheltuieli de investiţii de 44,8 miliarde de lei, cât era prevăzut în buget, la 11 luni fuseseră cheltuiţi doar 26,2 miliarde de lei, adică sub 60% din ceea ce fusese apropiat pe întreg anul.
Saltul uriaş din decembrie - 15 mld. lei în investiţii faţă de o medie lunară 2,4 mld. lei - confirmă observaţiile economiştilor, anume că administraţiile amână plăţile pentru lucrările contractate pe ultima sută de metri.
În decembrie s-au cheltuit, prin urmare, 15 miliarde de lei în investiţii (din buget şi din fonduri UE) care au ajuns la un total de 41,3 miliarde de lei, adică la 92% din ceea ce fusese programat (44,8 mld. lei).
Cheltuielile de capital (investiţiile din buget) care în noiembrie erau de doar 10,5 mld. lei (minus 13% faţă de ianuarie - noiembrie 2014) s-au majorat în decembrie cu 7,7 miliarde de lei, până la 18,2 mld. lei.
Chiar dacă pe întreg programul au ajuns să fie mai mari decât în 2014 cu 6%, au rămas sub cheltuielile programate (19 mld. lei).
În ceea ce priveşte cheltuielile în proiecte cu fonduri UE, acestea au crescut în decembrie cu 9,1 miliarde de lei – de la 14,9 mld. lei în noiembrie la 24 mld. lei în decembrie. Însă rămâne ca guvernul să explice ce s-a întâmplat practic aici.
Bugetul a primit de la UE în 2015 (în cadrul exerciţiului financiar 2007 - 2013) 17 miliarde de lei şi a cheltuit în proiecte 24 de miliarde de lei. Cofinanţarea de 15% ar însemna un efort bugetar de 2,5 mld. lei la suma de mai sus, ceea ce înseamnă că bugetul a plătit în locul UE 4,5 mld. lei (1 mld. euro) - până la 24 mld. lei.
Nu este clar dacă aceşti bani vor fi recuperaţi de la UE de vreme ce la mijlocul lui decembrie erau transmise la Bruxelles declaraţii de cheltuieli cu doar 400 mil. euro peste ceea ce-i fusese deja rambursat României (11 mld. euro rambursări, 11,4 mld. euro declaraţii de cheltuieli).
Potrivit datelor publicate săptămâna trecută de Ministerul Finanţelor, bugetul general consolidat a încheiat 2015 cu venituri de 233 de miliarde lei, în creştere cu 9% faţă de 2014. Cheltuielile au urcat cu 8% până la la 244 de miliarde de lei. Deficitul a ajuns 10,3 miliarde lei, respectiv de 1,47%, sub ţinta de 1,85% din PIB stabilită prin legea bugetului.
Veniturile bugetului general consolidat au reprezentat 33,1% din PIB.
Au crescut încasările din impozit pe profit (plus 13%), impozitul pe venit (12,4%), TVA (12,3%, cu tot cu TVA redus), venituri nefiscale (12%) şi accize (8%).
Sumele încasate de la Uniunea Europeană au fost de 17 miliarde lei, cu 49,3% mai mari faţă de anul 2014.
Cheltuielile bugetului general consolidat, de 244 de miliarde de lei, au crescut cu 8% în termeni nominali.
Au crescut cheltuielile de personal cu 3,2%, dar au scăzut cheltuielile cu dobânzile cu 6,2%.
Cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE au crescut faţă de anul precedent cu 62,4%, până la 24 mld. lei.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 41,3 miliarde lei, reprezentând 5,9% din PIB, faţă de 32,7 miliarde de lei în anul 2014. Însă -au situat sub program care era de 44,8 mld. lei.
