Eveniment

Săptămână decisivă pentru formarea guvernului PNL: Deşi a negociat cu toate partidele, premierul desemnat Ludovic Orban nu are nicio promisiune pentru învestitura guvernului

Săptămână decisivă pentru formarea guvernului PNL: Deşi a negociat cu toate partidele, premierul desemnat Ludovic Orban nu are nicio promisiune pentru învestitura guvernului

Ludovic Orban, premier desemnat: Nu poţi cere PNL decât ceea ce poate da PNL. Nu poţi să condiţionezi PNL de lucruri pe care nu le poate oferi PNL. Nu suntem în situaţia votului de la moţiunea de cenzură. Nu avem timp să convingem oamenii. Suntem obligaţi ca în termen de maximum 10 zile să venim cu lista guvernului

Autor: Iulian Anghel

21.10.2019, 00:07 1209

După aproape o săptămână de negocieri cu partidele şi de întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor – BNR sau Camera de Comerţ şi Industrie a României – Ludovic Orban a rămas tot cu mâinile goale. Mai are timp până vineri să vină în faţa Parlamentului cu o echipă şi un program de guvernare.

În afara sferei politicului, vânzoleala este aproape inexistentă în aceste zile pentru că mediul de afaceri şi investitorii nu se aşteaptă la cutremure.

„Aşteptăm de la noul guvern să fie probusiness şi să fie pragmatic. Şi toate energiile de negociere să le canalizeze pe discuţiile pe bugetul european (negocierile pentru exerciţiul financiar 2021 - 2027, aflate în toi – n.red.), sintetizează Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Situaţia este prin urmare calmă, deocamdată. Pe 10 octombrie, când a căzut guvernul Dăncilă, indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti a închis cu un minus de 0,37%. În zilele urmâtoare, a înregistrat oscilaţii uşoare – o zi pe roşu, o zi pe verde.

În ciuda faptului că economiştii cred că leul este supraapreciat, moneda naţională s-a ţinut bine pe picioare şi în aceste zile.

De pe 10 octombrie (ziua căderii guvernului) până vineri, 18 octombrie, leul s-a depreciat cu 0,12%, deprecierea de la începutul anului fiind de 1%.

„Moneda naţională a fost în ultima perioadă mult mai puternică decât majo­ritatea monedelor din regiune, însă apre­cierea reală a leului defavorizează expor­tatorii, iar în perspectivă am putea să vedem o depreciere graduală a leului, următorul interval probabil de variaţie al cursului de schimb din 2020 urmând să fie 4,8-4,9 lei/euro“, a explicat săptămâna trecută Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit pentru Europa Centrală şi de Est. În plan macroeconomic, FMI tocmai a anunţat că prognozează o creştere a economiei României în 2019 de 4%. Nu este cât vrea guvernul (5,5%), dar este totuşi o creştere bună.

Industria dă semne de suferinţă (minus 1,6% la opt luni), ca urmare a încetinirii din Germania. Dar construcţiile şi serviciile cresc cu două cifre – un plus de 27% la construcţii (ca urmare a facilităţilor înscrise în ordonanţa 114) şi de 12% la servicii prestate companiilor, în primele opt luni din an. În plus, inflaţia scade mai rapid decât se anticipa (ceea ce ar putea indica şi un recul al consumului) – 3,5% în septembrie. Deficitele sunt mari (2,1% deficit bugetar la opt luni), însă ministrul demis al finanţelor Eugen Teodorovici nu pare să-şi facă probleme, mai ales că piaţa, care e plină de bani, nu-i refuză setea de finanţare.

Desemnat marţea trecută drept premier, liderul PNL Ludovic Orban trebuie să prezinte Parlamentului până vineri o formulă de guvern şi un program de guvernare. Deşi săptămâna trecută a negociat cu toate partidele, el nu a primit nicio promisiune de sprijin.

Ne vom mai întâlni marţi (mâine) sau miercuri pentru a vedea ce se întâmplă cu inţiativele pe care le-am propus, a spus Dan Barna, liderul USR. Între condiţiile puse de USR pentru susţinerea la vot a guvernului se numără revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, adoptarea iniţiativei „fără penali în funcţii publice“ şi anularea legii recursului compensatoriu. Dar USR vrea ca aceste măsuri să fie adoptate luni sau marţi, însă PNL singur nu are nicio putere să facă asta.

USR nu va intra la guvernare, a subliniat Barna, care candidează la preşedinţie şi este implicat într-o poveste neplăcută pentru el cu fondurile UE, pe când era consultant.

Dacă USR are trei condiţii pentru susţinerea guvernului la votul de învestitură, ALDE, partidul lui Popescu-Tăriceanu, are nu mai puţin de douăsprezece. Printre acestea se numără formarea unui guvern monocolor, menţinerea cotei unice de impozitare, o restructurare guvernamentală, fără ordonanţe de urgenţă în domeniul justiţiei sau continuarea proiectelor în curs de derulare în infrastructură.

Şi UDMR are pretenţii şi nu promite nimic, dar discuţiile „vor continua“. UDMR nici nu vrea să audă de adoptarea legii prin care primarii ar urma să fie aleşi în două tururi, una dintre condiţiile puse de USR pentru susţinerea guvernului.

Din partea Pro România, partidul lui Victor Ponta, Oban s-a trezit cu o solicitare ciudată: PNL să vină înainte cu bugetul pentru 2020. Acest lucru este însă imposibil de vreme ce nu are o structură a guvernului, pe care liberalii spun că îl vor restructura din temelii prin comasarea ministerelor.

PMP este singurul partid care ar fi intrat la guvernare, dar acestei cooptări i se opune Tăriceanu. Nu se ştie în ce măsură PMP va susţine guvernul, dar fostul lider al partidului, Traian Băsescu, a certat partidele pentru că, deşi au susţinut demiterea guvernului PSD, acum întorc spatele unei formule de guvernare.

În faţa acestei situaţii Orban a declarat că vor exista discuţii punctuale şi cu parlamentarii PSD.

AFACERI DE LA ZERO