Eveniment

Săptămâna trecută, dintr-o privire

Autor: Bianca Dorobanţu

23.07.2016, 08:44 1860

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.

Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut ieri ratele dobânzilor neschimbate, anunţând că se aşteaptă ca dobânzile la euro să rămână scăzute şi chiar să se reducă şi mai mult în următoarea perioadă, scrie The Wall Street Journal.

Vestea BCE vine în avantajul României, în contextul în care aproximativ 50% dintre împrumuturile acordate de bănci sunt în euro.

Indicatorul Euribor cu scadenţă la trei luni, referinţa pentru creditele în euro, ajunsese miercuri la un minus de aproape 0,3%, iar nivelul său ar putea rămâne scăzut şi în următoarea perioadă. Banca Centrală Europeană a anunţat ieri un curs de referinţă de 1,1 dolari/euro, în timp ce pe piaţa locală, la Bucureşti, BNR a anunţat o cotaţie de 4,47 lei/euro, ceea ce indică aprecierea leului.

Mario Draghi, preşedintele BCE, a spus că ia în calcul o modalitate de protejare a băncilor şi ar putea ajuta la gestionarea problemei nivelului ridicat al creditelor neperformante din sectorul bancar italian, potrivit CNBC.

Totuşi, o astfel de măsură s-ar putea dovedi extrem de „nepopulară“, cu cetăţeni din multe ţări încă supăraţi pe faptul că au fost nevoiţi să „salveze“ băncile în urma crizei financiare globale din 2007-2008.

 
 

Economiştii Băncii Transilvania au revizuit în scădere estimările de creştere economică pentru 2016, de la 5% la 4,8%, iar pentru 2017 de la 4,6% la 4,3%.

Andrei Rădulescu, economistul şef al băncii, a menţionat la ZF Live că se constată o încetinire a dinamicii investiţiilor, în special în sectorul privat, ceea ce va duce la o încetinire a creşterii economice.

Companiile sunt prudente, investesc doar pe termen scurt, a menţionat el.

De asemenea, evoluţiile externe, începând de la Brexit, Turcia, scăderea încrederii consumatorilor din Germania, până la slăbirea economiei americane, nu sunt de natură să aducă un optimism la nivelul economiei mondiale.

Lovitura demografică în plin pentru România şi economie. Absolvenţii de bac, la jumătate în opt ani. Facultăţile din toată ţara strigă după candidaţi

Numărul de absolvenţi de bacalaureat a scăzut de la o medie de 170.000 pe an între anii 2007 şi 2009 până la o medie de 96.000 între anii 2013 şi 2016. Facultăţile au rămas cu o capacitate de 62.000 de locuri şi acum aleargă după candidaţi. 
 

Dezastrul demografic îşi arată astăzi efectul te­ri­bil la numărul de ab­solvenţi de bac, care s-a înjumătăţit în ulti­mii opt ani, de la o medie de 170.000 la o medie de 96.000 în ultimii trei ani.

Consecinţa este că universităţile au dintr-o dată, în mai puţin de un deceniu, o supracapacitate care se poa­te compara doar cu cea a întreprin­derilor industriale din ultimii ani de dinainte de ‘89.

Deşi aparent populaţia României a scă­zut din 1989 în prezent doar cu 15%, de fapt scăderea populaţiei şcolare este mult mai mare, pentru că cei 3 milioane de români plecaţi din ţară şi-au luat, în cea mai mare parte, copiii cu ei. Ca ur­mare, astăzi liceele şi universităţile ră­mân goale.

Reducerea la jumătate în opt ani a unei generaţii de absolvenţi este un şoc pentru sistemul universitar, dar pe de altă parte poate fi o şansă pentru creşte­rea calităţii.

Scăderea populaţiei şcolare şi numărul mare al absolvenţilor de liceu care nu au reuşit să promoveze în ultimii ani exa­menul de bacalaureat afectează businessul universităţilor de stat, care aproape că rămân fără candidaţi pentru locurile cu taxă.

Anul acesta, circa 88.000 de ab­solvenţi de liceu au reuşit să promoveze bacalaureatul din prima se­siune a examenului, numărul aces­tora fiind de 1,8 ori mai scăzut decât în urmă cu zece ani, potrivit datelor de la Mi­nisterul Educaţiei.

Din împrumut în împrumut: România îşi rostogoleşte permanent datoria, nereuşind să-şi reducă soldul. Datoria publică a statului a crescut cu 20 mld. lei după un an de la reducerea TVA  

La finalul lunii mai 2016 datoria directă a statului (lei şi valută) era de 278 mld. lei, echivalentul a 61,7 mld. euro. 


 

Datoria publică directă a statului, internă şi externă (în valută), a ajuns la 278 de miliar­de de lei (echivalentul a 61,7 miliarde de euro) la finalul lunii mai 2016, în creştere cu 20 de miliarde de lei faţă de finalul lui mai 2015, con­form datelor Ministerului de Finanţe.

Acum un an, guvernul Ponta a operat prima reducere de TVA la produsele alimentare de la 24% la 9%, care a accelerat consumul şi  a adus o creştere susţinută în toată economia. A doua operare de reducere de TVA a avut loc la 1 ianuarie 2016, pentru toate celelalte produse şi servicii, de la 24% la 20%.

Statul român nu reuşeşte să scadă soldul datoriiei totale: minusul de pe valută înseamnă un plus pe lei. Scăderea dramatică a dobânzilor la lei din ultimii patru ani de la 6% la 1-2% a făcut  ca statul să se împrumute mai mult în moneda naţională decât în euro sau dolari.

Dacă se ia în considerare şi datoria garantată de stat, soldul total al statului a ajuns la finalul lunii mai la 332 de miliarde de lei (echivalentul a 73,7 miliarde de euro), în creştere cu 49 de miliarde de lei faţă de mai 2015.

Datoria statului ca pondere în PIB este de 38,5%, sub nivelul de 40%, un prim prag de alarmă. Problema este că datoria va creşte, mai ales că în acest an deficitul bugetar este estimat să ajungă la 3% din PIB, faţă de 1,4% în 2015.

Preţul spot al energiei pe bursa de electricitate OPCOM s-a situat după primele şase luni ale anului la circa 30 de euro pe MWh, cu aproape 9% mai puţin faţă de perioada similară a anului trecut. Preţurile la energie par a nu-şi găsi astfel forţa să revină, în perioada 2011-2015 acestea scăzând cu 30%.

Deşi pentru consumatori această evoluţie poate fi o veste bună, pentru industria de profil preţurile mici la energie înseamnă apetit redus pentru investiţii, câştiguri mai mici pentru producători sau chiar pierderi în zona celor care au costuri de producţie mari, cum este cazul unităţilor termo.

Datele de la OPCOM arată că cele mai mari diferenţe între anul acesta şi 2015 au fost înregistrate în lunile februarie şi martie, când preţurile au fost cu până la 30% mai mici faţă de perioada similară de anul trecut.

 
AFACERI DE LA ZERO