Institutul Cantacuzino, unul dintre puţinii producători de vaccinuri din lume, se zbate în continuare să supravieţuiască cu producţia sistată, conturile blocate şi datorii la stat, la cinci ani de când Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizaţiile necesare pentru producţiei. Niciunul dintre cei şapte miniştri care s-au aflat la conducerea Sănătăţii din această perioadă nu au găsit vreo soluţie concretă la problemele instituţiei.
Cantacuzino, institut înfiinţat în urmă cu 94 de ani, se confruntă de cinci ani cu o situaţie critică, perioadă în care România consumă vaccinuri de import şi este dependentă de marii producători deţinuţi de multinaţionale în cazul izbucnirii unei epidemii.
Înainte de 1989, institutul livra în ţară peste 400 de produse, dar asigura şi rezerva Ministerului Sănătăţii pentru situaţii de urgenţă, având 1.200 de angajaţi.
Problemele au început în 2010, după ce ANM i-a retras autorizaţiile necesare pentru a produce, pentru ca din 2012 producţia să fie sistată complet. Au existat mai multe tentative de reluare a producţiei care însă au eşuat şi niciunul dintre cei şapte miniştri ai sănătăţii nu a găsit soluţii pentru instituţie.
Situaţia a intrat şi în atenţia fostului preşedinte Traian Băsescu, iar ieri actualul preşedinte Klaus Iohannis a vizitat instituţia declarând că „este hotărât să pună această problemă peste tot unde crede că se vor găsi soluţii“.
Potrivit Mediafax, angajaţii Institutului Cantacuzino au protestat de mai multe ori faţă de situaţia în care se află instituţia, cerând susţinerea şi implicarea preşedintelui.
La începutul lunii martie, directorul unităţii, Adrian Onu, a demisionat, motivând că nu a fost ajutat de autorităţi ca să „pună institutul pe linia de plutire“. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, în cadrul Institutului lucrau 516 oameni în 2013.
