Germania intenţionează să prioritizeze cheltuielile pentru apărare în următorul buget al Uniunii Europene, dar se opune oricărei creşteri a contribuţiilor naţionale la bugetul comun, potrivit unui document de poziţie.
Berlinul, cel mai mare contributor net la bugetul UE, solicită în documentul consultat de Financial Times ca bugetul Uniunii să finanţeze achiziţiile comune şi să ajute la extinderea comenzilor pentru producătorii europeni de armament.
Această orientare spre cheltuieli de apărare reflectă pivotarea recentă a Germaniei către creşterea cheltuielilor militare interne şi investiţii în industria de armament, ca reacţie la ameninţarea continuă reprezentată de Rusia pentru Europa, dar şi în concordanţă cu apelurile preşedintelui american Donald Trump ca Europa să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate.
Deşi tratatele UE interzic în mod explicit folosirea bugetului comun pentru „cheltuieli care derivă din operaţiuni cu implicaţii militare sau de apărare”, blocul a început tot mai mult să utilizeze mecanisme de împrumut comun şi să realoce fonduri pentru a sprijini Ucraina în faţa agresiunii ruse şi pentru a-şi dezvolta sectorul de apărare.
Documentul german mai susţine că şi tehnologiile cu dublă utilizare (civilă şi militară), precum şi coridoarele de transport militar, ar trebui să fie eligibile pentru finanţare din partea UE.
Totuşi, Berlinul propune reduceri bugetare — în special prin scăderea costurilor administrative — pentru a susţine această nouă prioritate.
„Pentru o perioadă de timp previzibilă, marja de manevră financiară a statelor membre va rămâne limitată”, se arată în document, care adaugă că „nu există o bază pentru creşterea” contribuţiilor naţionale la bugetul UE, care în prezent reprezintă 1% din PIB-ul Uniunii.
Documentul apare înaintea unei propuneri mult aşteptate a Comisiei Europene, programată pentru mijlocul lunii iulie, prin care se preconizează că Executivul european va solicita o majorare a bugetului pentru a acoperi nevoile tot mai mari de finanţare ale blocului.
Însă Berlinul a precizat clar că se va opune oricărei majorări a contribuţiilor naţionale, care constituie cea mai mare parte din veniturile bugetului comun şi sunt calculate în funcţie de venitul naţional brut.
Restul provine din taxe vamale şi o cotă din veniturile din TVA. Germania, cea mai mare economie din UE, contribuie cu aproape un sfert din fondurile totale.
Guvernul german solicită o „distribuire echitabilă a poverii” şi insistă ca „desechilibrele persistente ale contribuţiilor nete” între statele membre să fie abordate.
De asemenea, Germania doreşte redirecţionarea resurselor către „cheltuieli orientate spre viitor, inovaţie şi transformare”, în special în domenii cu valoare adăugată europeană, în cadrul bugetului multianual pe 7 ani.
Aceste domenii includ infrastructura transfrontalieră, digitalizarea, securitatea energetică şi tehnologiile strategice — considerate esenţiale pentru creşterea competitivităţii UE.
