Franţa şi Regatul Unit sunt acum liderii puterii militare în Europa, potrivit premierului ceh, în ciuda faptului că Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, scrie FT.
Petr Fiala a declarat pentru Financial Times că această schimbare în conducerea europeană vine ca răspuns la ameninţarea continuă din partea Rusiei şi presiunile preşedintelui american Donald Trump de a creşte cheltuielile militare. Capitalele europene sunt neliniştite din cauza ostilităţii administraţiei Trump faţă de aliaţii tradiţionali şi a apropierii sale de Moscova, pe care Washingtonul nu o mai descrie drept agresor în războiul din Ucraina.
„Acesta este un moment în care statele mai puternice trebuie să joace un rol mai important – cele cu putere concretă, adică Franţa şi Marea Britanie, puterile nucleare ale Europei”, a declarat Fiala.
Franţa şi Marea Britanie conduc discuţiile privind formarea unei „coaliţii a celor dispuşi” să ofere Ucrainei securitate post-conflict, în cazul în care Trump reuşeşte să intermedieze un acord de încetare a focului cu Rusia.
Premierul ceh l-a lăudat pe liderul britanic Sir Keir Starmer pentru sprijinul său ferm faţă de Ucraina şi a afirmat că implicarea mai profundă a Regatului Unit în securitatea europeană reprezintă o oportunitate de colaborare mai strânsă, şi nu un pas spre revenirea acestuia în UE.
Fiala a spus că i-a avertizat de mult timp pe colegii săi europeni „să nu pedepsească Marea Britanie” pentru decizia de a părăsi blocul comunitar. „Văd aici o oportunitate nu pentru reintegrarea în UE – nu cred că acesta este scopul poporului britanic – dar sper într-o cooperare mai puternică şi mai deschisă, pentru că este foarte importantă pentru continentul nostru.”
Parisul şi Londra găzduiesc pe rând întâlniri cu lideri din alte capitale europene pentru a discuta desfăşurarea unei „forţe de reasigurare” comune, următoarea întâlnire fiind programată joi la Paris. Şeful statului major britanic urmează să-i primească pe omologii francezi la baza Northwood, pentru trei zile de planificare militară cu alte naţiuni din coaliţie.
Preşedintele ceh Petr Pavel a sugerat recent că ţara sa ar putea trimite trupe alături de aliaţi, dacă s-ar ajunge la un acord comun. Fiala, al cărui guvern trebuie să aprobe o astfel de desfăşurare, a spus că discuţia este „prematură” atât timp cât nu există un acord de încetare a focului.
„Totuşi, trebuie să fim deschişi oricărei opţiuni care ar putea opri orice agresiune rusă în viitor”, a declarat Fiala.
Fiala a spus că ameninţarea rusă l-a forţat să renunţe la opoziţia sa veche faţă de ideea ca statele mari să preia conducerea – un rol pe care l-au jucat istoric Germania şi Franţa în promovarea integrării economice a UE.
„Întotdeauna am fost, în timp de pace, împotriva unui rol puternic al Franţei şi Germaniei... dar într-o perioadă atât de dificilă, este important ca ţările cele mai puternice să fie active şi să îşi asume conducerea.”
Germania plănuieşte acum să investească până la 1.000 de miliarde de euro în armată şi infrastructură – o schimbare radicală de politică, determinată şi de presiunile administraţiei Trump. Cancelarul german desemnat, Friedrich Merz, a avertizat că Europa nu mai poate conta pe apărarea necondiţionată din partea SUA. Merz a purtat discuţii cu Parisul pentru a analiza dacă arsenalul nuclear francez ar putea oferi vreo protecţie în cazul unei retrageri a SUA.
Fiala a spus că Berlinul va fi „extrem de important” odată ce Merz va prelua oficial funcţia, în urma negocierilor de coaliţie aflate în desfăşurare.
Guvernul ceh a coordonat un efort internaţional pentru achiziţionarea de muniţie pentru Ucraina, trimiţând anul trecut 520.000 de proiectile de artilerie de 155 mm.
Fiala a declarat că există „şanse mari” ca Praga să reuşească să trimită o cantitate similară la Kiev şi în acest an. Dar a avertizat că iniţiativa are nevoie de finanţare suplimentară şi ar putea fi pusă în pericol dacă coaliţia sa de guvernare va fi înlăturată în alegerile parlamentare care urmează să aibă loc până în octombrie.
