Eveniment

Schimbarea Codului Muncii a pus criza pe umerii salariaţilor români, arată un studiu internaţional. Care sunt modificările cu cel mai dăunător impact social

Schimbarea Codului Muncii a pus criza pe umerii salariaţilor români, arată un studiu internaţional. Care sunt modificările cu cel mai dăunător impact social

Autor: Departamentul Social

25.01.2013, 14:19 6180

Studiul de impact privind reformele legislaţiei muncii în România, iniţiat de Organizaţia Internaţională a Muncii, a fost realizat de un grup de cadre didactice şi cercetători ştiinţifici din domeniul dreptului muncii şi al ştiinţelor economice.

Studiul cuprinde o analiză a reformelor legislative intervenite în anul 2011, în principal prin Legea 40/2011 de modificare a Codului Muncii şi prin Legea Dialogului Social 62/2011.

În cadrul studului a fost analizat impactul acestor reforme în sfera negocierilor colective şi a partenerilor sociali, dar şi asupra rezultatelor, concretizate în indicatorii macroeconomici, diminuarea fenomenului muncii nedeclarate, evoluţia câştigurilor salariale, ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de muncă.

Potrivit studiului, modificarea Codului Muncii a avut un impact social mai degrabă defavorabil, necompensat prin efectele economice aşteptate.

În ceea ce priveşte Legea Dialogului Social, aceasta a condus la restrângerea sferei negocierii colective în România, fiind înlăturat contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, susţin autorii studiului.

O serie de prevederi şi drepturi care erau cuprinse în Contractul colectiv de muncă de la nivel naţional, încheiat pentru perioada 2007-2010, nu s-au mai regăsit în reglementările legale sau contractuale aplicabile. Spre exemplu, contractul colectiv cuprindea prevederi referitoare la zilele libere plătite, la condiţiile acordării de concedii fără plată sau la procedura concedierii colective pentru necorespundere profesională, care în prezent nu se mai regăsesc în legislaţia general aplicabilă, se mai arată în documentul citat.

În plus, salariul minim nu mai depinde de nivelul studiilor, ceea ce a dus la posibila diminuare a salariului minim acordat salariaţilor care ocupau posturi ce reclamă studii superioare. Astfel, prin contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, cuantumul salariului minim brut negociat era stabilit pentru lucrătorii necalificaţi, iar în funcţie de calificare şi pregătirea profesională existau coeficienţi de multiplicare, notează autorii studiului.

Aceştia precizează că, de exemplu, pentru studii liceale, nivelul salariului minim se multiplica cu 1,5, corespunzând unui salariul minim de 1.050 lei în 2012, iar pentru studii superioare cu 2,0, corespunzând unui salariul minim de 1.400 lei în 2012.

Renunţarea la contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional a atras înlăturarea acestor coeficienţi de ierarhizare, astfel încât salariul minim a devenit unic, indiferent de nivelul studiilor, susţin autorii studiului.

Totodată, se remarcă o descreştere a numărului de contracte colective de muncă. Astfel, a fost depus la Ministerul Muncii un singur contract colectiv de muncă la nivel de sector - în învăţământul preuniversitar şi şapte contracte colective noi la nivel de grup de unităţi. Numărul de contracte colective de muncă înregistrate la nivel de unitate s-a redus la aproximativ jumătate, potrivit concluziilor studiului.

Autorii studiului au identificat printre cauzele acestui fenomen înlocuirea negocierii la nivel de "ramură" cu cea la nivel de "sector", fapt ce a dus la pierderea reprezentativităţii dobândite la acel nivel de către partenerii sociali.

În pus, sectoarele au fost stabilite prin hotărâre a Guvernului după şapte luni de la intrarea în vigoare a Legii 62/2012, interval în care nu a putut avea loc nicio negociere colectivă la acest nivel.

Totodată, autorii studiului au arătat că se remarcă supradimensionarea unor sectoare, care generează dificultăţi în respectarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea unui contract colectiv de muncă la acest nivel.

Studiul cuprinde şi o analiză comparativă a condiţiilor actuale şi a celor precedente de obţinere a reprezentativităţii sindicatelor, în vederea negocierilor colective, ca şi simulări pe diferite sectoare de activitate. Concluzia analizei este că dobândirea reprezentativităţii este, în prezent, mult mai dificilă.

În ce priveşte amplificarea drepturilor reprezentanţilor salariaţilor, în detrimentul reprezentării sindicale, autorii studiului arată că, în realitate, instituţia reprezentanţilor salariaţilor nu a funcţionat niciodată în mod eficient, astfel încât preluarea de către aceasta a unor atribuţii din sfera de negociere proprie până acum sindicatelor face ca o parte dintre lucrător să fie practic nereprezentaţi.

Ca urmare, susţin autorii raportului, se poate observa o scădere a numărului de salariaţi acoperiţi prin contracte colective de muncă. Alături de înlăturarea contractului colectiv încheiat la nivel naţional şi de reducerea numărului general de contracte colective încheiate, se menţionează drept cauze şi eliminarea obligativităţii negocierii colective anuale, ca şi a opozabilităţii erga omnes (generale) a contactelor colective, care se menţine în prezent doar la nivel de unitate.

Studiul a mai indicat faptul că, din punct de vedere calitativ, noile contracte colective încheiate conferă salariaţilor o protecţie inferioară, în comparaţie cu cele precedente.

Analiza a atestat că printre efectele modificărilor legislative s-au numărat şi: amplificarea muncii precare, diminuarea gradului de protecţie asigurat liderilor de sindicat, modificarea unor reglementări privind timpul de lucru, apariţia unor dificultăţi de aplicare generate de lipsa de corelare dintre Codul Muncii şi Legea Dialogului Social.

De asemenea, autorii studiului au constatat, pentru perioada crizei economice, o scădere a proporţiilor salariilor, concomitent cu o creştere a excedentul brut de exploatare, de unde decurge concluzia potrivit căreia criza a fost absorbită în special de către salariaţi şi veniturile acestora.

Studiu de impact privind reformele legislaţiei muncii în România a fost făcut de Organizaţia Internaţională a Muncii, la cererea Fondului Monetar Internaţional. Rezultatele acestuia sunt dezbătute în cadrul unei întâlniri la care participă confederaţiile sindicale şi patronale, reprezentanţi ai Guvernului, ai FMI şi ai OIM.

AFACERI DE LA ZERO