Eveniment

Şcolile din Bucureşti, nevoite să adauge 100 de clase pregătitoare noi în fiecare an. Primarii dau vina pe „flotanţii fictivi“, dar „uită“ de cele 70.000 de locuinţe pe care le-au avizat şi pentru care nu s-a construit niciun loc nou în şcoli

Şcolile din Bucureşti, nevoite să adauge 100 de clase...

Autor: Ramona Cornea

21.09.2024, 10:35 2556

♦ Creşterea accelerată a numărului de clase pregătitoare pune o presiune tot mai mare pe infrastructura şcolară din Capitală ♦ În timp ce primarii dau vina pe părinţii care obţin vize de flotant pentru a-şi înscrie copiii la şcolile preferate, autorităţile trec sub tăcere numărul de locuinţe nou avizate cărora nu le-au fost arondate clase.

Capitala a început noul an şcolar cu 901 clase pregătitoare în şcolile sale, arată datele de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) transmise la solicitarea ZF.

„În anul şcolar 2023-2024, la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular din municipiul Bucureşti au fost consti­tu­ite 823 de clase pregătitoare. De ase­menea, pentru anul şcolar 2024-2025, au fost aprobate, la nivelul unităţilor de învăţământ preuniver­sitar de stat şi particular din mu­nici­piul Bucureşti, 901 clase pregătitoare”, au transmis reprezentanţii ISMB.

În ultimii şapte ani şcolari, numărul claselor pregătitoare din şcolile din Capitală a crescut puternic, cu aproape 62%. De altfel, în ultimii trei ani şcolari creşterea s-a accelerat, astfel că şcolile de aici au adăugat, în medie, aproape 100 de clase pregătitoare în fiecare an.

Astfel, dacă în anul şcolar 2018- 2019 erau circa 500 de clase pregătitoare, acum se îndreaptă spre 1.000 de astfel de clase, dacă trendul de creştere din ultimii ani va continua. În 2022 – 2023 aveam 720 de clase pregătitoare în Bucureşti, în 2023 – 2024 numărul lor a crescut la 823, iar în acest an şcolar numărul lor a ajuns la 901.

Primarii dau vina pe părinţi, pe vizele de flotant fictive, şi spun că ei nu au ce să facă, dar nu spun că au avizat, în medie, câte 10.000 de locuinţe noi pe an în Capitală în ultimii şapte ani de când asistăm la această supraaglomerare a şcolilor din cartierele bucureştene.

„Ministrul educaţiei nu are ce să facă, ar veni degeaba. Problema sunt vizele de flotant, cu flotanţi fictivi, care ne aglomerează şcolile. Curtea Constituţională deja a decis că nu poţi prioritiza copiii cu reşedinţă permanentă în raport cu cei cu viză de flotant, deci «case closed»”, a scris pe Facebook Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, într-un mesaj despre iniţiativa premierului cum că ar dori o întâlnire cu primarii sectoarelor şi cu primarul general despre trafic.

Platforme online precum Edupedu, specializate în edu­caţie, arată că în Bucureşti sunt şcoli care au început cu cursuri în on­line sau cu „Săptămâna altfel” pentru că nu au săli de clasă finalizate.

De altfel, ZF a scris anterior că a identificat mai multe şcoli din Bucureşti, în toate sectoarele, care au trecut în planul de şcolarizare do­uă sau trei clase pregătitoare şi s-au trezit cu un număr dublu de clase.

Un număr de 34 de şcoli din Bucureşti şi-au dublat numărul de clase pregătitoare în cinci ani, spune Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB). Sectorul 3 este cel în care sunt cele mai multe astfel de şcoli, 10 dintre cele 34 de şcoli care şi-au dublat numărul de clase pregăti­toare în ultimii cinci ani fiind în sectorul 3.

Al doilea sector în clasamentul după acest criteriu este sectorul 6, cu şase şcoli cu dublul claselor pregătitoare în 2024 – 2025 faţă de 2019 – 2020. Toate şcolile cu număr dublu de clase pregătitoare sunt vechi, deşi Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, reales cu o majoritate covârşitoare de voturi pentru un nou mandat, susţinea că el condiţionează construcţia de apartamente de construcţia de şcoli noi.

La egalitate cu sectorul 6 ca număr de şcoli cu număr dublu de clase pregătitoare, este sectorul 2, cu şase şcoli şi el, doar că acolo sunt şi şcoli care au crescut de la una la două clase pregătitoare, pe când în sectorul 6 vorbim despre şcoli cu cinci sau şase astfel de clase.

Astfel, din datele oficiale reiese clar că este o nevoie mai mare de clase pregătitoare, de corpuri de şcoli care să le găzduiască şi de învăţători care să stea la catedră.