Rezerva de apă din principalele 40 de lacuri de acumulare ale Administraţiei Naţionale „Apele Române” îşi menţine tendinţa de scădere până la sfârşitul lunii iulie. Alimentarea cu apă este restricţionată în aproape 300 de localităţi din România.
Chiar dacă rezerva strategică de apă din principalele 40 de lacuri de acumulare îşi menţine tendinţa de scădere până la sfârşitul lunii iulie, aceasta poate satisface necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează centralizat din sursa de suprafaţă.
Administraţia Naţională „Apele Române” face în continuare apel la calm şi responsabilitate socială în direcţia folosirii raţionale a resurselor de apă şi pe cât posibil a economisirii acestora. Pentru activităţile casnice, Administraţia Naţională „Apele Române” recomandă, acolo unde există posibilitatea, ca oamenii să apeleze la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor.
În continuare, fenomenul de secetă se manifestă în mod special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova (cele mai afectate judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea) unde apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.
La nivel naţional, sunt 274 de localităţi (din 18 judeţe) alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 384 din foraje/fântâni (din 13 judeţe).
Reţelele de alimentare cu apă aparţin operatorilor de apă-canal şi aceştia sunt cei care stabilesc restricţiile în alimentarea cu apă în funcţie de fiecare caz în parte. Restricţiile (raţionalizarea apei) sunt necesare întrucât consumul de apă a crescut foarte mult şi este nevoie de un interval de timp necesar pentru reumplerea/ rezervoarelor de înmagazinarea apei pentru refacerea rezervelor.
Astfel, în principalele 40 de lacuri de acumulare (administrate de Administraţia Naţională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica), există astăzi disponibil un volum de apă de 3,27 miliarde de metri cubi de apă (comparativ cu 5 iulie: 3,45 miliarde de metri cubi de apă). Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este de 75,40% (comparativ cu 5 iulie: 82%), fiind într-o uşoară tendinţă de scădere faţă de perioada anterioară.
Administraţia Naţională „Apele Române” estimează că, la sfârşitul lunii iulie, în cele 40 de lacuri de acumulare (cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrii şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional), va reuşi, printr-o gestionarea eficientă a volumelor de apă, să menţină un coeficient de umplere de peste 70%.
Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi mai mici de 30%, mai mari (între 30-50%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Someşul Mare, Jiu, Prahova, pe cursul Mureşului, pe cursul superior al Trotuşului şi pe cursul inferior al Ialomiţei.
Cele mai mari valori (între 50-80%) din valorile medii multianuale lunare se înregistrează pe cursul superior al Moldovei şi pe cursul superior şi mijlociu al Bistriţei. Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub cotele de atenţie.
Debitul Dunării la intrarea în ţară a fost în jurul valorii de 1950 mc/s fiind sub media multianuală a lunii iulie, respectiv de (5350 mc/s). Această valoare reprezintă 35% din media multianuală a lunii iulie. Acesta va fi staţionar pentru următoarele zile, apoi într-o uşoară scădere ajungând în data de 31 iulie în jurul valorii de 1900 mc/s, conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în scădere.
În acest moment, pentru Centrala Nucleară (CNE) Cernavodă există o rezervă de nivel de cca 28 (cm) suficientă pentru funcţionarea CNE- până la prima treaptă de avertizare.
La această oră, în ceea ce priveşte situaţia alimentărilor cu apă în regim centralizat (aparţinând operatorilor de apă-canal), 274 localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad (18 judeţe) funcţionează în regim restricţionat. Cele mai multe localităţi sunt în judeţele din Moldova.
În ceea ce priveşte sistemele de alimentare cu apă centralizate care au ca sursă de alimentare din foraje sau drenuri, restricţiile sunt determinate de creşterea consumului de apă pentru irigaţii. Este vorba despre un procent de 20-30% din fântânile care prezintă fenomen de secare. Astfel, în 384 de localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Hunedoara, Sălaj (13 judeţe) sunt fântâni secate parţial. Cele mai multe localităţi sunt în judeţele din Moldova unde autorităţile locale şi Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă iau măsuri deja de transportare a apei în vederea asigurării necesarului pentru oameni şi animale.
Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 23 secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Banat, Olt, Mureş, Crişuri şi în special în bazinele hidrografice Siret şi Prut. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 26 staţii hidrometrice din râuri sunt secate (Somes-Tisa, Crişuri, Siret, Prut).
