Coaliţia de guvernare (PNL, PSD, USR, UDMR şi Minorităţi) se întâlneşte astăzi pentru o, declarativ măcar, ultimă şedinţă înainte de aprobarea, la nivel politic, a proiectului legii bugetului consolidat, pe 2026.
Proiectul, mult întârziat, ar urma apoi să fie aprobat de guvern şi trimis Parlamentrului pentru aprobare, dar nu există un calendar public pentru acest parcurs.
Întârzierea adoptării legii bugetului a făcut ca, în prima lună din an, bugetul consolidat să fie pe excedent – un excedent mic, de 900 mil. lei (0,04% din PIB), pentru că administraţia a fost obligată să-şi ajusteze cheltuielile la nivelul celor din ianuarie 2025, cum cer legile.
Ţinta de deficit bugetar nu a fost bătută în cuie, dar ea va fi foarte aproape de 6% din PIB, o ajustare destul de pronunţată, de la 7,6% din PIB în 2025. Asta înseamnă că statul trebuie să cheltuiească cu 33 mld. lei (6,6 mld. euro) mai puţin decât în 2025, la un PIB nominal estimat de 2045 mld. lei (409 mld. euro).
Alexandru Nazare, ministrul român de finanţe, a dat puţine detalii despre parametrii bugetului.
Pe lângă creşterea reală a PIB de 1% şi deficitul bugetar de 6% din PIB, proiectul bugetului ar urma să ma consemneze o creştere a cheltuielilor cu dobânzile de 0,5% din PIB faţă de 2025, cheltuieli care ar sări, pe cale de consecinţă, de 3% din PIB (în 2025 cheltuielile cu dobânzile au fost de 2,6% din PIB).
Proiectul ar urma să bugeteze investiţii de 100 mld. lei din fonduri UE (78 mld. lei în 2025), un pariu riscant, având în vedere întârzierile înregistrate în atragerea fondurilor din PNRR (mai trebuie absorbiţi 10 mld. euro până la sfârşitul lui august). Ar putea creşte fondurile atrase prin SAFE (programul UE de apărare), dar aceşti bani merg în achiziţie de tehnică militară şi nu au, deocamdată, efect de levier pentru economie. Investiţiile totale ar urma să fie de 7,2% din PIB, ca şi în 2025.
„Este un buget de responsabilitate şi echilibru, dar construit pe un nou nivel record al investiţiilor şi al fondurilor europene atrase în România, care vor susţine relansarea. Ne propunem reducerea deficitului spre 6% din PIB, într-un context în care presiunile rămân ridicate. Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,5% din PIB, investiţiile se ridică peste nivelul anului 2025 - cu precădere cele din fonduri europene, care cresc de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei”, a scris Nazare pe pagina sa de Facebook.
Potrivit ministrului, vom avea „un buget realist si onest, construit fără artificii şi fără presiune fiscală suplimentară în 2026, după ce măsurile de corecţie adoptate anterior (inclusiv eliminarea IMCA şi ajustările în regimul microîntreprinderilor) au stabilizat baza de venituri şi au permis o planificare bugetară credibilă, orientată spre investiţii”.
