Eveniment

Şeful Inspecţiei Muncii: Suntem într-un război al hârtiilor. Fără semnătură electronică, Revisal nu va înlocui cărţile de muncă

Şeful Inspecţiei Muncii: Suntem într-un război al hârtiilor. Fără semnătură electronică, Revisal nu va înlocui cărţile de muncă

Dantes Nicolae Bratu, şeful Inspecţiei Muncii

Autor: Adelina Mihai

12.10.2011, 00:08 3626

Peste 1,6 milioane de români muncesc la negru- acesta este cifra avansată de preşedintele Traian Băsescu- dar pe care nicio instituţie de stat care ar putea cuantifica numărul de angajaţi nu o certifică oficial. Dantes Nicolae Bratu, şeful Inspecţiei Muncii, instituţia care trebuie să supravegheze derularea legală a contractelor de muncă, are el însuşi dificultăţi în a-şi explica situaţia, de vreme ce susţine că neclarităţile sunt cauzate de raportările diferite ale Institutului Naţional de Statistică şi Ministerul Muncii.

Mult lăudata legislaţie a muncii, intrată în vigoare în luna mai, nu aduce nici ea, la cinci luni de la aplicare, o soluţie statistică. A scos la lumină Codul muncii munca la negru, majorând numărul contractelor legale? Şi dacă da, în ce măsură? Peste un sfert (28,8%) din cele 1,1 milioane de noi contracte de muncă înregistrate de la intrarea în vigoare a noului Cod al muncii au fost desfiinţate, susţine el.

"Comparând cu anii trecuţi, a fost totuşi un boom al noilor contracte, pentru că angajatorii au preferat să treacă în legalitate, de teama de a primi pedeapsa cu închisoarea", a spus într-un interviu ZF inspectorul general de stat Bratu.

Deşi cei care au promovat introducerea noilor modificări la legislaţia muncii spuneau că, pe termen scurt, se vor crea 90.000 de noi locuri de muncă, Bratu spune că "nu cred că aţi auzit de la mine aşa ceva, de creare de locuri de muncă", în sensul că majoritatea contractelor noi înregistrate la Inspecţia Muncii au adus practic în legalitate locurile de muncă la negru.

El a spus că, de la intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, au fost aproape 74.000 de controale pentru munca nedeclarată, iar peste 24.600 de persoane au fost depistate că munceau fără forme legale. Amenzile au depăşit 19 milioane de euro.

Numit în aprilie ca şef al Inspecţiei Muncii, Dantes Nicolae Bratu, 48 de ani, explică neconvingător că diferenţa dintre populaţia ocupată şi numărul de salariaţi, adică cei care muncesc la negru, este greu de cuantificat din cauza modalităţilor de realizare a statisticilor de către INS şi Ministerul Muncii.

Un sfert din contractele de muncă aduse de Codul muncii s-au desfiinţat

La finele lunii septembrie, la nivelul Inspecţiei Muncii erau înregistrate peste 6,3 milioane de contracte de muncă active (adică aflate în plată) în aplicaţia Revisal, iar de la intrarea în vigoare a noului Cod al muncii (în luna mai) au fost încheiate peste un milion de noi contracte de muncă. De altfel, importanţa datelor centralizate de Inspecţia Muncii a crescut odată cu noul Cod al muncii, când interimatul funcţiei de ministru al muncii a fost preluat de către premierul Emil Boc şi care folosea numărul de noi contracte muncă încheiate săptămânal sau lunar la inspectoratele de muncă pentru a arăta eficienţa modificărilor legislative. Cifrele premierului au fost însă infirmate ulterior de către Sebastian Lăzăroiu (pe care l-a numit în funcţia de ministru al muncii, dar pe care l-a şi demis din cauza declaraţiilor politice pe care le-a făcut pe parcursul mandatului), care a calculat diferenţa dintre soldul iniţial al numărului de contracte de muncă şi soldul final al acestora. Astfel, dacă premierul număra în două luni aproape 600.000 de noi contracte de muncă generate de Codul muncii, Lăzăroiu a spus că plusul adus de Codul muncii este de aproape 200.000 de noi contracte, luând în considerare şi contractele de muncă desfiinţate în aceeaşi perioadă.

"Comparând cu anii trecuţi, a fost un boom al noilor contracte. De la 1 mai până la 29 septembrie au fost încheiate 1,105 mil. de contracte noi de muncă, iar dintre acestea au încetat aproape 319.000, adică, 28,8% din cele noi. Angajatorii nu au mai ţinut angajaţii la negru pentru că riscau şi închisoarea", a mai spus Bratu.

Deşi cei care au promovat introducerea noilor modificări la legislaţia muncii spuneau că, pe termen scurt, se vor crea 90.000 de noi locuri de muncă, inspectorul general de stat spune că "nu cred că aţi auzit de la mine aşa ceva, de creare de locuri de muncă", în sensul că majoritatea contractelor noi înregistrate la Inspecţia Muncii au adus practic în legalitate locurile de muncă la negru. El spune că s-a făcut o confuzie între numărul de noi contracte de muncă şi numărul de locuri de muncă şi că, în prezent, media este de 1,2 contracte de muncă pe salariat. Cele mai multe contracte le are un contabil autorizat, care a înregistrat în Revisal un număr de 35 de contracte de muncă active.

"Inspecţia Muncii nu poate să facă mai mult decât respectarea atribuţiilor, adică să fie instituţia de control în relaţiile de muncă şi de securitate în muncă. Avem noi atribuţii pe drepturi de autor? Putem să ne pronunţăm pe alte legi? Nu. Am avut cazuri în care o secretară de la primărie lucra cu contract de zilier, moment în care a trebuit să intre în legalitate, pentru că nu a avut de ales. Un control se încheie când s-au pus în aplicare măsurile dispuse de inspectorul de muncă. Dacă sunt probleme, mergem şi refacem controlul", a mai spus Bratu.

Inspectorul general de stat nu a oferit explicaţii privind numărul scăzut de salariaţi înregistraţi la Institutul Naţional de Statistică (de 4,2 milioane de persoane) la o populaţie ocupată de peste 8 milioane de oameni, susţinând că modul de colectare a datelor despre salariaţi în cele două instituţii este diferit.

Pe de altă parte, noua aplicaţie de înregistrare electronică a salariaţilor (Re­visal) este doar un instrument de control al inspectorilor de muncă şi nu va înlocui cărţile de muncă - desfiinţate la începutul acestui an - atâta timp cât datele personale ale angajaţilor nu vor fi securizate şi "ga­rantate" prin semnătură electronică, este de părere Dantes Nicolae Bratu.

"Această bază de date (Revisal- n. red.) este un instrument al inspectorului de muncă, nu este nici ştat de plată şi nici carte de muncă. Pentru ca registrul să poată fi transformat într-un sistem electronic al cărţilor de muncă, ar trebui să fie mult mai complex şi aş începe prin semnătura electronică şi printr-un nivel superior de securizare a datelor", spune Bratu, într-un interviu acordat ZF.

Aplicaţia Revisal reprezintă o componentă a sistemului ReGES (Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor), a cărei versiune a fost reactualizată anul acesta, astfel încât angajatorii să retransmită informaţiile despre fiecare angajat într-un nou format la inspectoratele teritoriale de muncă până la jumătatea lunii noiembrie. Însă noua versiune a aplicaţiei a stârnit nemulţumiri în rândul directorilor de resurse umane, care spuneau că nu aduce prea multe îmbunătăţiri faţă de vechea aplicaţie, pentru că se blochează, iar o înregistrare greşită nu se poate şterge.

"Registrul general de evidenţă a salariaţilor exista anterior datei de 1 ianuarie 2007 în formatul pe hârtie. Rolul acestuia era de instrument de control al inspectorilor de muncă în combaterea muncii fără forme legale. Deoarece nu toate firmele păstrau carnetele şi contractele de muncă la locul desfăşurării activităţii, firmele trebuia să prezinte inspectorilor acest registru pentru a face dovada că persoanele prezente la locul de muncă sunt salariaţi cu acte în regulă", a mai spus Bratu.

În ceea ce priveşte problemele raportate de oamenii de HR, inspectorul general de stat a spus că Inspecţia Muncii lucrează în prezent la o serie de răspunsuri la întrebările uzuale ale celor care folosesc aplicaţia, pentru că au fost raportate aceleaşi neclarităţi de către mai mulţi utilizatori.

"Este o bază de date foarte mare, poate cea mai mare din ţară, pe care am lăsat-o în evaluare mai mult timp, este normal să existe sincope", admite Bratu

Cine este Dantes Nicolae Bratu (48 de ani)

Absolvent a patru facultăţi, trei masterate şi un doctorat - care au prea puţină legătură cu jobul său, Bratu a fost numit în funcţia de inspector general de stat în luna aprilie a acestui an, după ce în ultimii zece ani a fost inspector general de stat adjunct în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, funcţie desfiinţată în timpul mandatului lui Mihai Şeitan, fost ministru al muncii. În 2010, cinci inspectori generali de stat au fost schimbaţi. Bratu este unul dintre primii angajaţi ai Inspecţiei Muncii, el a lucrat timp de un an (1999- 2000) ca inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Protecţia Muncii Bucureşti, iar apoi (2000 - 2001) a fost unul dintre primii inspectori de muncă angajaţi în cadrul instituţiei nou-create, Inspecţia Muncii. Anterior, a fost timp de peste 10 ani angajat în cadrul Foserco (companie de foraj pe uscat, deţinută la acea vreme de Upetrom, al cărei acţionar este Gabriel Comănescu), întâi ca inginer foraj şi apoi ca manager de marketing.

De profesie inginer (Facultatea de Foraj Sonde şi Exploatarea Zăcămintelor de Petrol şi Gaze, Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti), Bratu a mai absolvit cursurile Facultăţii de Management de la ASE (1999), ale celei de Drept (Universitatea Hyperion, 2004) şi ale celei de Teologie Ortodoxă (2011). El are şi trei masterate (studii politicie şi administrative, dreptul penal al afacerilor şi managementul securităţii muncii şi al relaţiilor de muncă), Bratu a absolvit şi un program de doctorat în ştiinţele inginereşti (2007), potrivit datelor din CV-ul său.

Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO